Reacţia pieţei datoriilor a fost lărgirea decalajului dintre obligaţiunile cu scadenţa la zece ani ale Germaniei şi cele ale Franţei. Este o lovitură pentru o economie cu datoria naţională de 110% din PIB şi în creştere şi cu un deficit bugetar de peste 6%, dublu faţă de limita cerută în zona euro. Obligaţiunile pe zece ani sunt considerate un reper pentru costurile de finanţare ale unui guvern. Bayrou are misiunea de a forma al patrulea guvern al Franţei din ultimul an. Noul premier moşteneşte un parlament divizat care nu reuşeşte să convină asupra unor reforme fiscale. Premierul anterior, Michel Barnier, a trebuit să plece deoarece a încercat să oprească deteriorarea finanţelor statului printr-un buget de austeritate care includea reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe echivalente cu 60 miliarde euro. Macron este hotărât să rămână în funcţie până îi expiră mandatul, în 2017, însă rolul său în luarea deciziilor privitoare la mersul economiei este restricţionat de criza guvernamentală.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
