Inflația anuală din zona euro a urcat la 3,8% în septembrie, de la 3,2% în august, iar energia a devenit principalul motor al accelerării. Pentru bursele europene, cifra schimbă din nou ecuația: investitorii trebuie să evalueze simultan profituri afectate de costuri mai mari și perspectiva unor dobânzi ridicate pentru o perioadă mai lungă.
Handelsblatt a remarcat că datele au readus în piață temerile privind o nouă majorare a dobânzilor BCE. Aceasta rămâne însă o așteptare, nu o decizie. Banca centrală își va baza următorii pași pe persistența inflației, transmisia costurilor energetice și evoluția economiei, nu pe o singură raportare lunară.
Energia explică mare parte din salt
Datele finale publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației a ajuns la 3,8% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană. Cu un an înainte, indicatorul era de 2,2% în zona euro și de 2,6% în UE. Creșterea lunară a indicelui armonizat al prețurilor a fost de 0,6%.
Energia a contribuit cu 1,71 puncte procentuale la rata anuală, mai mult decât serviciile, care au adăugat 1,52 puncte. Bunurile industriale neenergetice au contribuit cu 0,29 puncte, iar alimentele, alcoolul și tutunul cu 0,25 puncte. Structura este importantă: șocul energetic poate trece în costurile de transport, producție și servicii, chiar dacă unele componente de bază rămân mai temperate.
Inflația care exclude energia a fost de 2,3%, iar măsura care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul s-a situat la 2,5%. Diferența față de rata generală arată că energia produce o parte mare din abatere, dar presiunile de fond nu au dispărut complet.
De ce reacționează obligațiunile și acțiunile
Atunci când inflația se îndepărtează de ținta de 2%, investitorii reduc probabilitatea unor scăderi rapide de dobândă sau iau în calcul noi măsuri restrictive. Randamentele obligațiunilor pot crește, ceea ce majorează rata folosită pentru actualizarea profiturilor viitoare. Efectul apasă mai ales companiile evaluate pe baza câștigurilor așteptate peste mulți ani și firmele cu datorii mari care trebuie refinanțate.
Băncile pot beneficia temporar de marje mai largi, dar avantajul se diminuează dacă dobânzile ridicate reduc cererea de credit și cresc riscul de neplată. Companiile energetice pot avea venituri mai mari, în timp ce industriile cu consum intens de energie suportă presiuni asupra marjelor. Piața nu reacționează uniform, iar selecția între sectoare devine mai importantă decât direcția indicelui general.
BCE a majorat în septembrie rata facilității de depozit la 2,50%. O nouă creștere nu este inevitabilă: dacă energia se ieftinește, iar activitatea economică încetinește, presiunea asupra prețurilor poate scădea. În sens invers, menținerea costurilor energetice ridicate și transmiterea lor în servicii și salarii ar face procesul de dezinflație mai dificil.
România pornește de la cea mai ridicată rată din UE
România a înregistrat în septembrie o inflație armonizată de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, urmată de Lituania cu 6,1% și Bulgaria cu 5,6%. În august, rata României fusese de 6,3%. Această poziție mărește sensibilitatea economiei locale la energia scumpă și limitează spațiul pentru relaxarea rapidă a condițiilor monetare.
Pentru Bursa de Valori București, implicațiile sunt mixte. Băncile, producătorii de energie și companiile cu bilanțuri solide pot rezista mai bine, dar emitenții dependenți de consum, transport sau finanțare pot resimți costuri mai mari. Randamentele titlurilor de stat reprezintă și o alternativă pentru capitalul care altfel ar putea merge spre acțiuni.
Investitorii ar trebui să urmărească nu doar rata generală, ci și inflația fără energie, marjele companiilor, costurile de finanțare și capacitatea emitenților de a transfera scumpirile către clienți. Următoarea raportare completă a inflației europene este programată pentru 18 noiembrie. Până atunci, piețele vor testa dacă saltul din septembrie a fost un șoc temporar sau începutul unei perioade mai lungi de presiuni asupra prețurilor.
