Într-o perioadă în care deficitul bugetar continuă să fie alarmant — circa 9,3% din PIB în 2024 — şi economia domestică se mişcă pe creşteri fragile, sub 1%, România rămâne vulnerabilă la presiunile externe în absenţa unor reforme profunde. În 2025, deficitul ar putea sări peste pragul de 7% urmărit şi ar putea atinge 8%, potrivit unei prognoze UniCredit. În acest context, pentru echilibrarea bugetului, guvernul a decis creşterea TVA, împreună cu accizele şi majorarea taxelor pentru sectorul bancar, care ar trebui să aducă la buget venituri suplimentare de 9,5 mld. lei. Prin aceste măsuri, România caută să-şi păstreze calificativul de ţară şi să evite retrogradarea la „junk”, însă însă fără consolidare bugetară structurală, aceste măsuri riscă să devină doar temporare, generând inflaţie şi reducând consumul şi automat creşterea economică, explică Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE Bucureşti.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
