
Încrederea companiilor din sectorul logistic din România în evoluţia afacerilor locale a scăzut puternic în primul trimestru din 2026, marcând a cincea cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, comparativ cu media istorică, potrivit datelor Eurostat citate de Colliers. România a fost depăşită doar de Slovacia, Germania, Belgia şi Ungaria.
Declinul se reflectă şi în piaţa spaţiilor logistice, unde cererea de închiriere a scăzut cu 56%, până la aproximativ 80.000 de metri pătraţi. În acelaşi timp, sectorul de producţie a avut o evoluţie mai solidă, punctează consultanţii Colliers, explicând că, deşi nivelul de încredere rămâne uşor sub media obişnuită, România se situează la mijlocul clasamentului european, semn că anumite sectoare din industrie îşi păstrează o relativă rezilienţă. „Scăderea activităţii de închirieri vine într-un context de ajustare după un an 2025 record şi arată mai degrabă o temperare temporară a activităţii decât o schimbare structurală a pieţei. Piaţa locală a spaţiilor logistice şi de producţie se află într-un act de echilibristică între presiunile pe termen scurt şi potenţialul pe termen lung. În prezent, contextul este marcat de numeroase incertitudini, atât interne, precum tensiunile politice şi un consum în scădere la începutul anului, cât şi externe, unde conflictele şi instabilitatea globală complică planurile de dezvoltare”, explică Victor Coşconel, Partner Î Head of Leasing Î Office & Industrial Agencies la Colliers.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Pe acest fond, cererea pentru închirierea de spaţii logistice şi de producţie a scăzut în primul trimestru la 80.000 de metri pătraţi, potrivit datelor Colliers, care includ doar tranzacţiile pentru care există informaţii publice, în timp ce tranzacţiile directe între proprietari şi chiriaşi pot ridica nivelul real al activităţii. Precauţia crescută se reflectă direct în deciziile companiilor, care au devenit mai rezervate în planurile de extindere şi în închirierea de noi spaţii. Evoluţia vine însă după un an 2025 foarte puternic, susţinut mai ales de rezultatele din a doua parte a anului. O parte importantă a tranzacţiilor din această perioadă este susţinută de renegocieri şi optimizări de spaţiu, pe fondul unui context economic mai prudent. Totuşi, în primul trimestru, aproape trei sferturi din contractele de leasing contorizate pot fi considerate cerere nouă. De asemenea, peste jumătate din contracte sunt pentru spaţii de producţie, o pondere semnificativ mai mare decât media „normală” din România din ultima perioadă, care s-a situat în jurul a 20% în anii de vârf şi la valori sub 10% înaintea pandemiei. „Nu credem că piaţa imobiliară poate fi evaluată pe baza unui singur trimestru mai slab, mai ales în condiţiile în care fundamentele care susţin România pe termen lung rămân solide. Acest lucru este susţinut şi de anumite elemente favorabile legate de structura cererii, cum ar fi ponderea ridicată a cererilor noi din primul trimestru, precum şi a spaţiilor de producţie. Mai mult, avansul proiectelor de infrastructură, cu aproape 900 de kilometri de autostradă aflaţi în construcţie şi mulţi alţii planificaţi, poate accelera semnificativ dezvoltarea sectoarelor de logistică şi producţie, dacă reuşim să gestionăm mai bine factorii interni. În acelaşi timp, interesul tot mai ridicat al dezvoltatorilor pentru proiecte industriale şi logistice confirmă că perspectivele rămân pozitive”. Raportat la populaţie şi dimensiunea economiei, România are încă un deficit semnificativ de spaţii industriale şi logistice comparativ cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est, ceea ce creează premise solide pentru dezvoltare în anii următori. În acelaşi timp, avantajele structurale, precum costurile competitive şi productivitatea forţei de muncă, continuă să susţină interesul investitorilor pentru acest sector. Stocul spaţiilor industriale şi logistice închiriabile a depăşit pragul de 8 milioane de metri pătraţi şi are şanse să treacă de 9 milioane până la finalul anului viitor, dacă interesul în creştere al dezvoltatorilor va fi susţinut de o cerere mai mare din partea chiriaşilor. Potenţialul rămâne ridicat, iar până la finalul următorului deceniu, stocul ar putea ajunge la 15 milioane de metri pătraţi, în condiţiile unui context extern relativ stabil şi ale continuării investiţiilor în infrastructură.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro