Europa Centrală şi de Est traversează o perioadă de repoziţionare, cu implicaţii pe termen lung, cu impact direct asupra economiei, a cooperării regionale şi dezvoltării industriale, susţinută de creşterea susţinută a cheltuielilor de apărare din Europa şi trecerea de la achiziţii punctuale la producţie continuă, refacere de stocuri, mentenanţă şi capacitate industrială pe termen lung au schimbat fundamental logica investiţională, arată o analiză KPMG. Schimbarea a mutat centrul de greutate al investiţiilor din Europa de Vest către regiunile capabile să livreze rapid volum, eficienţă de cost şi integrare directă în lanţurile de aprovizionare - statele Europei Centrale şi de Est, ce concentrează exact aceste avantaje, spun autorii studiului ”Avantajul outsiderului. Europa Centrală şi de Est – o oportunitate în creştere pentru industria multinaţională de apărare şi securitate”.
„Europa Centrală şi de Est nu mai este periferia apărării europene, ci spaţiul în care securitatea, industria şi competitivitatea se întâlnesc”, explică Tudor Grecu, CEE Head of Defence, Partner, Head of Advisory, KPMG in Romania. Potrivit analizei KPMG, statele Europei Centrale şi de Est – Polonia, România, Cehia, Slovacia, Ungaria – prezintă diferenţe politice şi economice, dar împărtăşesc o bază comună favorabilă cooperării: integrarea în Uniunea Europeană, apartenenţa la NATO şi experienţa unei tranziţii economice accelerate, bazate pe deschidere, investiţii străine şi integrare în lanţurile globale de valoare. Experienţa comună a creat un nivel ridicat de compatibilitate instituţională şi industrială, care reduce costurile de cooperare transfrontalieră şi facilitează proiecte comune în infrastructură, industrie, energie şi tehnologie. ”Din ce în ce mai vizibil, cooperarea regională nu mai este definită de simbolism politic, ci de interese funcţionale: mobilitate, conectivitate, acces la piaţa unică, securitatea lanţurilor de aprovizionare şi dezvoltare industrială coordonată”, arată studiul KPMG. Una dintre cele mai promiţătoare direcţii de cooperare, aşa cum o defineşte studiul, este investiţia în infrastructură dual-use, care serveşte simultan obiective economice şi de securitate. Drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile, marea şi coridoarele fluviale devin noduri esenţiale într-o reţea regională de mobilitate extinsă. Marea Neagră devine un nod strategic central pentru securitatea europeană, fiind un spaţiu-cheie unde se intersectează securitatea militară, libertatea de navigaţie, energia şi reconstrucţia Ucrainei. Noua strategie a UE pentru Marea Neagră şi propunerea de a crea un hub de securitate maritimă la Constanţa consolidează rolul României ca principal pilon regional şi demonstrează că Marea Neagră nu mai este o zonă marginală, ci una esenţială pentru stabilitatea Europei.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Dunărea joacă şi ea un rol important în acest proces. Adaptarea porturilor dunărene şi modernizarea conexiunilor rutiere şi feroviare aferente creează nu doar rute alternative de transport, ci hub-uri logistice regionale capabile să deservească comerţul, reconstrucţia Ucrainei şi industriile europene. În aceeaşi logică, investiţiile în infrastructura feroviară, inclusiv soluţii pentru diferenţa de ecartament dintre Ucraina şi UE, deschid oportunităţi pentru proiecte comune de inginerie, finanţare europeană şi standardizare tehnică – domenii unde cooperarea regională poate accelera rezultatele. „Pentru investitori şi decidenţi publici, Europa Centrală şi de Est nu mai este o alternativă, ci una dintre puţinele regiuni capabile să livreze simultan volum, viteză şi scalare industrială în sectorul apărării”, explică General de flotilă aeriană (r) Adrian Duţă, Senior Advisor, Defence & Security, KPMG în România. Ucraina ocupă o poziţie distinctă, dar tot mai integrată în acest ecosistem regional, arată KPMG. Războiul a accelerat dezvoltarea capacităţii sale de inovare, în special în domenii precum drone, comunicaţii, mentenanţă şi adaptare rapidă a tehnologiilor existente. Cooperarea dintre Ucraina şi statele vecine din UE poate lua forma unei diviziuni funcţionale a muncii: Ucraina ca sursă de cerere, testare şi inovaţie operaţională, iar ţările UE ca platforme sigure pentru producţie la scară, certificare, finanţare şi integrare în piaţa unică. Un alt vector major de dezvoltare este capitalul uman, indică studiul KPMG. Regiunea dispune de sisteme educaţionale tehnice solide, dar se confruntă cu presiuni demografice şi competiţie pentru talente. Extinderea industriilor cu valoare strategică creează oportunitatea pentru a atrage specialişti din diaspora („brain return”), pentru a dezvolta programe comune universitare şi de formare profesională, dar şi pentru a specializa centre regionale în domenii precum securitate cibernetică, electronică avansată, autonomie şi inteligenţă artificială aplicată. Cooperarea între universităţi, industrie şi sectorul public poate consolida un ecosistem regional de inovare, capabil să susţină creştere economică pe termen lung. Miza următorului deceniu nu se reduce doar la securitate, ci la şansa de a transforma această necesitate strategică într-un proiect de dezvoltare cu miză istorică. Dacă statele Europei Centrale şi de Est vor reuşi să coopereze inteligent şi să îşi alinieze atu-urile industriale, regiunea poate deveni nu doar un pilon al securităţii europene, ci şi un motor de creştere, integrare şi inovare. ”În acest scenariu, Europa Centrală şi de Est nu va mai fi doar o zonă‑tampon sau un flanc strategic, ci un pol de putere economică şi industrială, esenţial pentru viitorul Uniunii Europene şi pentru stabilitatea spaţiului european extins”, arată Tudor Grecu.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro