Contracte pe termen lung, contracte pentru diferenţă, fonduri europene, bănci, toate acestea fac parte din ecuaţia finanţării proiectelor de energie verde de care România are nevoie, dar dincolo de discuţii, câţi intră în mod real în buzunarele investorilor pentru a fi transformaţi în eoliene sau solare? Care sunt piedicile privind finanţarea proiectelor de producţie a energiei de care România are nevoie? Care sunt piedicile? Cum trecem de ele pentru a nu mai vorbi despre potenţial, ci despre bani în economie şi investiţii concrete? Cum au schimbat scumpirile masive din ultimul an atractivitatea investiţiilor în proiecte de energie verde?
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
