Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința de joi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, banca centrală a păstrat neschimbate și celelalte rate directoare, precum și nivelurile rezervelor minime obligatorii.
În cadrul aceleiași ședințe dedicate politicii monetare, conducerea BNR a hotărât:
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an;
- Menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Incertitudini majore: consolidarea bugetară și factorii geopolitici
Potrivit evaluărilor BNR, cadrul macroeconomic rămâne marcat de incertitudini și riscuri semnificative. Printre principalele surse de îngrijorare se numără măsurile necesare continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu cerințele procedurii de deficit excesiv.
Totodată, contextul geopolitic internațional exercită presiuni considerabile asupra evoluției economice:
„Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor”, subliniază BNR.
În această conjunctură, reprezentanții băncii centrale punctează că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea efectelor contracționiste ale consolidării fiscale și ale tensiunilor geopolitice (conflictul din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina). De asemenea, deciziile băncii centrale vor depinde îndeaproape de atitudinea monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) și a Rezervei Federale a SUA (Fed), precum și de conduita băncilor centrale din regiune.
Context macroeconomic: Inflația a scăzut în iulie și august, dar ar putea urca din nou spre finele anului
Rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026, ajungând la 8,16% în iulie și la 6,17% în august (de la 10,42% în iunie). Această evoluție a fost favorizată de epuizarea efectelor de bază provocate de eliminarea plafonului la energie și de majorarea TVA și a accizelor din perioada similară a anului trecut.
Cu toate acestea, BNR anticipează o reaccelerare temporară a inflației până la sfârșitul anului 2026. Factorii principali care alimentează această perspectivă ascendentă includ:
- Creșterea prețurilor la combustibili și energie;
- Mărirea cotațiilor la materii prime (inclusiv agroalimentare), pe fondul secetei severe din acest an și al tensiunilor din Orientul Mijlociu;
- Ajustarea recentă a cursului de schimb al leului.
Pe termen mai lung însă, BNR mizează pe presiuni dezinflaționiste provenite din partea cererii agregate, ca urmare a procesului de corecție bugetară, ceea ce ar trebui să sprijine și ajustarea deficitului de cont curent.
Activitatea economică și piața financiar-valutară
Pe plan economic intern, activitatea a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o comprimare de 0,1% în primul trimestru. În ritm anual, scăderea PIB-ului s-a atenuat la -0,4% în T2 2026 (față de -1,2% în T1), pe seama avansului investițiilor (formarea brută de capital fix), în timp ce consumul populației a rămas temperat. Primele date indică o ușoară redresare în trimestrul al treilea, susținută în special de sectorul agricol.
Pe piața financiară, randamentele titlurilor de stat au înregistrat volatilitate în septembrie, urmată de o corecție la începutul lunii octombrie. Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere mai accentuată la finele lunii septembrie și la începutul lunii octombrie, stabilizându-se ulterior pe un nou palier.
