Economia Chinei a accelerat în trimestrul al treilea, cu un avans de 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, peste estimarea de 4,4% a economiștilor chestionați de Bloomberg și Reuters și peste ritmul de 4,3% din trimestrul al doilea, cel mai slab din ultimii peste trei ani. Față de trimestrul anterior, produsul intern brut a crescut cu 1,2%, potrivit datelor publicate luni de Biroul Național de Statistică (NBS) de la Beijing. În primele nouă luni, economia a avansat cu 4,6%, în intervalul-țintă de 4,5-5% stabilit de guvern pentru 2026.
Datele arată însă o creștere dezechilibrată. Exporturile și industria, susținute de cererea globală de echipamente pentru inteligența artificială, compensează în continuare un consum intern slab și o piață imobiliară aflată într-un declin de mai mulți ani. Potrivit NBS, investițiile în dezvoltare imobiliară au scăzut cu 20,6% în ianuarie-septembrie, o deteriorare față de minusul de 19,9% din primele opt luni. Investițiile în active fixe au coborât cu 7,2%, la fel ca în intervalul ianuarie-august.
Industria și exporturile țin creșterea
Producția industrială a urcat în septembrie cu 5,5% în ritm anual, de la 5,2% în august, în linie cu estimările. Indicele PMI oficial pentru industria prelucrătoare a revenit peste pragul de 50 de puncte, la 50,1. Industria de înaltă tehnologie a crescut cu 14,3% în primele nouă luni, iar producția de baterii litiu-ion și de roboți industriali a avansat cu 39,5%, respectiv 29,1%, arată comunicatul NBS.
Exporturile au crescut în septembrie cu 29,6% în yuani, iar importurile cu 24,6%, potrivit NBS. CNBC notează că excedentul comercial lunar al Chinei a atins un record de 133,5 miliarde de dolari. Bloomberg scrie că surplusul anual este pe cale să depășească recordul de peste 1.200 de miliarde de dolari din 2025, ceea ce amplifică presiunea partenerilor comerciali asupra Beijingului. Yuanul s-a apreciat cu peste 4% față de dolar de la începutul anului, iar FMI estimează că moneda chineză este subevaluată cu 17,3-25,3% în 2026, amintește agenția americană.
Consumul, încă la turație joasă
Vânzările cu amănuntul au avansat în septembrie cu 1,1%, de la 0,4% în august și peste estimările analiștilor, însă pe întreg intervalul ianuarie-septembrie creșterea a fost tot de doar 1,1%. Inflația a rămas de 0,9% în septembrie, în timp ce prețurile de producție au urcat cu 5,0%, cel mai rapid ritm din ultimii peste patru ani, potrivit CNBC. Rata șomajului urban a coborât la 5,2%, de la 5,3% în august.
„Creșterea cheltuielilor fiscale a susținut atât investițiile în active fixe, cât și vânzările cu amănuntul”, a declarat pentru Bloomberg Xing Zhaopeng, strateg pentru China la ANZ. „Redresarea rămâne fragilă, pentru că perspectiva fiscală nu este stabilă.” Banca vede în continuare riscuri de scădere pentru 2027. Sheana Yue, economist senior la Oxford Economics, a avertizat, citată de CNBC, că „declinul prelungit al pieței imobiliare va continua să limiteze transmiterea activității industriale mai puternice către restul economiei”.
Mai puțin spațiu pentru noi stimulente
Rezultatul peste așteptări reduce probabilitatea unor noi măsuri de relaxare, apreciază Bloomberg. Băncile au marje subțiri, iar autoritățile locale sunt sub presiune fiscală. Economiștii se așteaptă ca Banca Populară a Chinei să lase dobânzile de referință neschimbate până la final de an, iar sprijinul să vină în principal pe zona fiscală, scrie CNBC. La sfârșitul lui septembrie, Beijingul a anunțat reduceri țintite de dobânzi și subvenții la creditele ipotecare, iar luna aceasta a alocat 550 de miliarde de yuani din cotele de îndatorare nefolosite pentru a ajuta administrațiile locale și pentru infrastructură. Economist Intelligence Unit estimează o creștere de 4,7% pentru întregul an.
Reacția piețelor
Reacția imediată a fost modestă. Indicele Shanghai Composite scădea cu 0,4% în prima parte a ședinței, potrivit AFP, iar bursa din Hong Kong a fost închisă pentru o sărbătoare legală. Randamentul obligațiunilor guvernamentale chineze pe 10 ani a urcat cu un punct de bază, la 1,65%, după publicarea datelor, notează Bloomberg. Pe ansamblul regiunii, sentimentul a rămas dominat de vânzările din sectorul tehnologic: indicele Nikkei din Tokyo pierdea 2%, iar Kospi din Seul 1,6%, pe fondul îngrijorărilor legate de finanțarea investițiilor în inteligență artificială, potrivit Reuters.
Surse: Biroul Național de Statistică al Chinei (comunicatul din 19 octombrie 2026), Bloomberg, Reuters, CNBC, AFP, Xinhua, South China Morning Post.
