Violențele și jafurile din weekend, de la marginea protestelor față de scumpiri din marile orașe ale Franței, s-au mutat luni pe piețe. Datoria franceză s-a depreciat, iar randamentul obligațiunilor de stat (OAT) la 10 ani a urcat cu peste 10 puncte de bază, la 4,88%. Bund-ul german de aceeași maturitate a câștigat doar circa 2 puncte de bază, potrivit Reuters. Diferența de randament dintre cele două, indicatorul de piață al primei de risc cerute pentru datoria Franței, s-a lărgit la 145 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni. La Paris, CAC 40 pierdea 1,41% la mijlocul ședinței, la 7.844 de puncte, cel mai slab rezultat dintre marile burse europene.
Potrivit Les Échos (Investir), spread-ul OAT–Bund închisese vineri la 136 de puncte de bază. Saltul de luni rămâne totuși sub vârful de aproape 160 de puncte de bază de la începutul lunii octombrie. Atunci, randamentul OAT la 10 ani atinsese 4,99%, maximul din 2002, notează Reuters. Moneda unică a resimțit și ea presiunea: euro a scăzut cu 0,23%, la 1,1214 dolari. Reuters amintește că săptămâna trecută euro coborâse la 1,1113 dolari, minimul ultimelor 16 luni.
Băncile și retailerii, în fruntea scăderilor
Băncile și companiile imobiliare, sensibile la dobânzi, au condus deprecierea de la Paris, potrivit Dow Jones Newswires. Société Générale scădea cu 2,59%, la 62,80 euro, iar BNP Paribas și Crédit Agricole pierdeau între 2,2% și 2,6%, potrivit Reuters. Unibail-Rodamco-Westfield, operatorul de centre comerciale, ceda 2%. În coada indicelui se aflau Stellantis, Accor și Airbus, cu scăderi între 2,6% și 3,8%, potrivit ideal-investisseur.fr.
Companiile lovite direct de jafuri au fost și ele penalizate. Carrefour scădea cu circa 1,8%. Directorul general Alexandre Bompard a declarat că 50 de magazine ale grupului au fost jefuite în timpul protestelor, iar reparațiile ar urma să coste peste 10 milioane de euro, potrivit Dow Jones Newswires. LVMH, ale cărei magazine au fost și ele vandalizate, pierdea circa 2%, la aproximativ 389 de euro, aproape de minimul ultimilor șase ani atins pe 13 octombrie.
Indicele paneuropean STOXX 600 scădea cu 0,79%, la 639,63 de puncte, potrivit Reuters. Săptămâna trecută urcase cu peste 2%, cel mai bun avans săptămânal de la finalul lui iunie. DAX-ul ceda circa 1,1%, iar Euro Stoxx 50 aproape 1%, potrivit Le Revenu.
De la proteste la riscul bugetar
Sâmbătă, la protestele naționale față de costul vieții și degradarea serviciilor publice au participat circa 550.000 de oameni, potrivit Ministerului de Interne. Sindicatul CGT a estimat 800.000 de participanți. Violențele au continuat duminică, cu noi ciocniri la Paris și Marseille. Cifrele oficiale indică 2.400 de arestări și aproape 1.000 de polițiști răniți, potrivit unei note a lui Jim Reid, strateg la Deutsche Bank, citată de The Guardian. Președintele Emmanuel Macron a condamnat violențele și a cerut guvernului să reunească săptămâna aceasta studenți, profesori, aleși locali, sindicate și companii pentru a elabora propuneri. Potrivit Élysée, citat de Les Échos, Macron a refuzat demisia ministrului de Interne, Laurent Nuñez.
Investitorii se tem că presiunea străzii va compromite consolidarea fiscală. Guvernul trebuie să răspundă furiei față de scumpiri, dar și creditorilor, care îi cer economii. Proiectul de buget pe 2027 se dezbate într-o Adunare Națională profund fragmentată, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale. „Investitorii se întreabă dacă țara poate împăca liniștirea socială cu redresarea bugetară”, a spus Antoine Fraysse-Soulier, șeful analizei de piață la eToro, citat de Reuters. Paul Jackson, analist la Invesco, avertizează că spread-urile franceze ar putea rămâne ridicate cel puțin până la jumătatea lui 2027.
Economiștii Natixis CIB, citați de The Guardian, estimează că deficitul public al Franței se va lărgi la 5,4% din PIB în 2026, de la 5,1% în 2025. Pentru 2027, guvernul a anunțat un plan de economii de 54 de miliarde de euro, cu ținta unui deficit de 5% din PIB. Natixis se așteaptă însă la un deficit mai apropiat de 5,5% și la o datorie publică de peste 120% din PIB până la finalul anului viitor.
Contagiune spre Italia, Moody’s vineri
Piețele urmăresc dacă tensiunile de pe datoria franceză se extind spre alte state puternic îndatorate din zona euro. Randamentul obligațiunilor italiene la 10 ani a urcat cu 7,6 puncte de bază, la 4,55%, potrivit Reuters. Bursa de la Milano scădea cu aproape 1,3%, potrivit The Guardian. Și Italia a avut proteste violente în weekend: ciocniri cu poliția la Milano și blocaje ale transportatorilor rutieri în sud, din cauza prețului carburanților.
Sharon Bell, de la Goldman Sachs, nu crede că situația justifică deocamdată o intervenție de urgență a Băncii Centrale Europene prin Instrumentul de protecție a transmisiei (TPI), potrivit Les Échos. Ea a precizat totuși că BCE ar putea apela la acest mecanism dacă spread-urile ar începe să afecteze lichiditatea pieței. Următorul test este vineri, când Moody’s își actualizează ratingul Franței. Agenția plasează încă Franța cu o treaptă peste Fitch și S&P, cu perspectivă negativă. Analiștii Commerzbank, citați de Reuters, notează că o retrogradare doar ar alinia Moody’s la celelalte agenții, deci impactul asupra datoriei ar fi limitat.
Contrastul cu Wall Street e evident: contractele futures pe Nasdaq 100 urcau cu circa 1%, iar cele pe S&P 500 cu 0,5%, pe fondul revenirii acțiunilor legate de inteligența artificială, după ieftinirile de săptămâna trecută.
Surse: Reuters (prin Investing.com și Boursorama), Dow Jones Newswires/The Wall Street Journal (prin MarketScreener și MarketWatch), Les Échos/Investir, The Guardian, Le Revenu, ideal-investisseur.fr. Cotațiile sunt intraday, de luni, 19 octombrie 2026, la prânz (ora Parisului).
