În dezbaterea despre cât profit părăseşte România, există şi un flux care curge invers: în Otopeni, peste 90% din producţia unei fabrici pleacă peste graniţe, spre 5 continente, dar se întoarce în economie sub formă de exporturi de peste 1 miliard de lei anual şi contribuţii fiscale de ordinul miliardelor, potrivit studiului de impact realizat de Strategic Thinking Group. Philip Morris International (PMI) a transformat unitatea de aici într-un nod industrial conectat la 54 de pieţe din întreaga lume, unde „Fabricat în România” înseamnă tehnologie, productivitate şi valoare adăugată. Într-o perioadă în care România îşi caută din nou vocaţia industrială, cazul acestei fabrici din Otopeni arată cum reindustrializarea poate fi demonstrată în cifre, nu doar invocată în discursuri.De la fabrică locală la hub global de export
La câţiva kilometri de aeroport, funcţionează una dintre cele mai tehnologizate fabrici din industria locală, transformată în ultimul deceniu într-un hub de export cu anvergură globală. Din unitatea Philip Morris România, peste 90% din producţie este exportată în afara ţării, iar în 2023 valoarea acestor exporturi a depăşit 1 miliard de lei. De 2,6 ori mai mult decât în 2021. Pentru economia românească, această fabrică nu înseamnă doar locuri de muncă într-un orăşel de lângă Bucureşti, ci un flux constant de încasări din exporturi şi contribuţii fiscale care rămân în bugetul naţional.Reconversia industrială a acestei fabrici din Otopeni este un studiu de caz despre cum investiţiile masive pot repoziţiona o ţară pe harta reindustrializării globale. Din 2017, PMI a investit aproximativ 730 de milioane de dolari pentru a transforma fabrica dintr-o unitate clasică de producţie a ţigaretelor într-un centru high-tech pentru consumabile destinate produselor fără fum. Astăzi, România concurează, prin această unitate de producţie, cu centre industriale din Europa de Vest, iar exporturile de produse fără fum au depăşit ca valoare, în 2023, categorii tradiţionale precum vinul sau grâul. Din punct de vedere economic, această realitate confirmă industria tutunului ca sector strategic al economiei româneşti. „Impactul nostru economic este semnificativ: în 2023, valoarea adăugată generată de cele două companii din grupul Philip Morris International în economia României a fost de 1,27 miliarde RON, de 1,5 ori mai mult decât în 2021. Iar contribuţia noastră la bugetul de stat a depăşit 10 miliarde RON”, spune Carmina Fusté, director general al Philip Morris România.Când fabrica nu mai scoate fum, ci valoare adăugată high-techDespre industria tutunului se vorbeşte aproape exclusiv despre taxare, deşi are relevanţă economică majoră prin investiţii, productivitate, exporturi şi locuri de muncă. În Otopeni, această industrie arată, însă, altfel decât în clişeele obişnuite: centrul de greutate al producţiei s-a mutat treptat către echipamente şi consumabile pentru produse fără fum, iar fabrica funcţionează astăzi ca un activ industrial high-tech, cu un profil mai apropiat de cel al unei uzine de echipamente sofisticate decât de imaginea tradiţională a unei manufacturi.În 2023, cele două companii din cadrul PMI din România aveau peste 1.500 de angajaţi direcţi (cu 31% mai mulţi decât în 2021) şi susţineau, în total, aproximativ 9.000 de locuri de muncă în economie, prin efecte directe, indirecte şi induse. Cheltuielile de personal au ajuns la 209 milioane de lei, iar productivitatea muncii este de 3,2 ori peste media economiei româneşti. Cu alte cuvinte, vorbim despre o industrie intensivă în capital şi competenţe, în care fiecare post de lucru generează semnificativ mai multă valoare adăugată decât un job mediu din România. „Consecinţa investiţiilor susţinute în timp, îndeosebi a celor ce vizează implementarea de tehnologii noi, este o creştere adiţională a productivităţii, aflată deja la un nivel ridicat”, explică economistul Laurian Lungu.Angajaţii sunt remuneraţi corect, în linie cu nivelul de specializare şi responsabilitate pe care îl presupune lucrul într-o unitate de producţie high-tech. Aproape un sfert dintre angajaţi au sub 30 de ani, iar fabrica funcţionează, pentru mulţi dintre ei, ca un campus tehnologic: ingineri de automatizări, specialişti în mentenanţă avansată, analişti de date şi tehnicieni lucrează în jurul unor linii complet automatizate, calibrate pentru pieţe dintre cele mai exigente, precum Japonia.Această schimbare de profil nu ar fi posibilă fără o investiţie constantă în competenţe. Angajaţii au acces la peste 4.000 de cursuri prin platforma globală PMI Campus – de la module tehnice şi digitale până la management de proiect sau leadership. Pentru mulţi dintre tinerii recrutaţi din Bucureşti–Ilfov-Prahova, intrarea în fabrică nu este doar un job stabil, ci o intrare într-un ecosistem industrial care le oferă certificări şi abilităţi transferabile oriunde în lume. În timp ce discursul despre reindustrializare rămâne, de multe ori, la nivel declarativ, la Otopeni ea se măsoară în linii de producţie reconvertite, în productivitate pe angajat şi în generaţii de tehnicieni şi ingineri formaţi într-o industrie fără fum, dar cu greutate reală în economie.Ce înseamnă pentru buget şi pentru balanţa comercialăImpactul PMI asupra finanţelor publice este greu de ignorat: aproape 4 miliarde de lei taxe şi accize în 2023, din care 2,9 miliarde de lei accize şi 1 miliard de lei TVA. Ponderea în accizele colectate: 7,8%. În perioada 2019–2023, contribuţia fiscală totală a companiei a depăşit 10 miliarde de lei - echivalentul costului de construcţie a peste 250 km de autostradă. Într-o economie unde deficitul bugetar este sub presiune, astfel de contribuţii nu sunt doar cifre, ci oxigen pentru stabilitatea macroeconomică.Pe lângă impactul fiscal, PMI consolidează balanţa comercială a României. Industria tutunului, aşa cum este ea configurată astăzi în România, este una dintre puţinele ramuri în care excedentul de export este net, iar importurile sunt relativ limitate. Raportul exporturi/importuri este cel mai ridicat dintre toate sectoarele analizate în studiul de impact economic realizat de Strategic Thinking Group, semn că această industrie generează în economie semnificativ mai multe încasări din exporturi decât cheltuieli prin importuri.Lanţul valoric care multiplică economia româneascăÎn spatele fabricii din Otopeni funcţionează un lanţ întreg de companii, care transformă investiţia unei multinaţionale într-un ecosistem industrial autohton. Philip Morris România lucrează cu peste 4.300 de furnizori români, iar cheltuielile totale către aceştia au depăşit 4 miliarde de lei în perioada 2019–2023. Furnizorii locali oferă nu doar materii prime şi logistică, ci şi servicii IT, consultanţă şi mentenanţă, adică, exact tipul de capabilităţi de care are nevoie o economie care vrea să joace într-o ligă superioară a producţiei.Potrivit studiului de impact economic realizat de Strategic Thinking Group, pentru 1 leu de valoare adăugată generată direct de PMI în România se creează aproape 4 lei suplimentari prin efecte indirecte şi induse în restul economiei. Cu alte cuvinte, greutatea reală a acestei investiţii nu se vede doar în bilanţul companiei, ci şi în cifra de afaceri şi salariile plătite de sute de alte firme româneşti care sunt implicate în acest lanţ de aprovizionare.Pe termen lung, la fel de important ca volumul este tipul de relaţie construit cu aceşti parteneri. Contractele pe termen lung, standardele ridicate de calitate şi transferul de know-how obligă furnizorii locali să îşi ridice propriile standarde: de la certificări şi management de calitate la digitalizare şi eficienţă operaţională. Aşa se formează, de fapt, o clasă de companii româneşti capabile să lucreze după reguli globale şi să concureze, la rândul lor, în lanţuri valorice internaţionale. În acest context, discuţia despre predictibilitate fiscală şi de reglementare este o condiţie de bază pentru ca astfel de ecosisteme să poată continua să investească, să angajeze şi să multiplice efectul economic în jurul lor.De ce contează regulile stabileÎn industriile puternic taxate şi strict reglementate, cum este şi cea a tutunului, regulile nu sunt doar un cadru administrativ, ci un element de infrastructură economică. Investiţiile de sute de milioane de dolari în linii de producţie, tehnologie şi capital uman se amortizează în ani, uneori în decenii. Atunci când regulile fiscale şi de reglementare se schimbă frecvent, orizontul de planificare se scurtează, iar capitalul caută zone mai previzibile. Pentru o economie ca a României, care are nevoie de investiţii mari şi de exporturi cu valoare adăugată ridicată, stabilitatea regulilor devine, practic, o politică industrială în sine.La nivel european, Raportul Draghi privind competitivitatea UE pledează explicit pentru o strategie industrială coordonată, bazată pe un cadru de reguli clare, simplificate şi coerente la nivelul Pieţei Unice, nu pe supraprotecţie sau reglaje ad-hoc. În practică, asta înseamnă exact ce vedem în România în momentele când parteneriatul dintre stat şi mediul privat funcţionează pe baza încrederii şi a datelor. Un astfel de exemplu este calendarul multianual de accize pentru produsele din tutun, introdus prin modificările Codului Fiscal din 2022 şi care oferă vizibilitate până în 2027 asupra traiectoriei taxării. Când un calendar de acest tip este respectat, toată lumea câştigă: statul are vizibilitate asupra încasărilor, companiile pot angaja şi investi cu un grad rezonabil de certitudine, iar consumatorii văd o evoluţie treptată, nu şocuri fiscale bruşte.Capitalul industrial este, prin definiţie, mobil. Hub-uri ca cel de la Otopeni concurează cu alte destinaţii din Europa Centrală şi de Est sau din Vest pentru următoarea rundă de investiţii, pentru următoarele linii de producţie, pentru următoarele proiecte de cercetare şi dezvoltare. Atunci când regulile rămân previzibile, iar dialogul dintre autorităţi şi mediul de afaceri este aşezat – de tipul celui care a făcut posibil calendarul de accize pe cinci ani – astfel de platforme industriale pot creşte, pot adăuga noi verigi în lanţul valoric local şi îşi pot extinde aria de export către pieţe noi.În competiţia regională pentru investiţii, predictibilitatea nu este un simplu detaliu tehnic, ci devine criteriu de competitivitate. Când regulile sunt clare, deciziile cu greutate se iau la timp: modernizări, extinderi, linii noi, proiecte de eficientizare. Când predictibilitatea scade, companiile tind să îşi ajusteze expunerea şi să amâne deciziile mari. Într-o lume tot mai nesigură, România are de câştigat dacă se diferenţiază, la nivel regional în primul rând, prin reguli consecvente. Prin reglementare inteligentă, ţara noastră poate juca în liga economiilor care nu doar consumă, ci produc valoare şi o vând la scară globală. În acest sens, predictibilitatea regimului de taxare şi a cadrului de reglementare nu înseamnă tratament preferenţial, ci claritate: este diferenţa dintre a considera o fabrică un capăt de linie sau un nucleu pentru noi extinderi, noi produse şi noi pieţe deservite din România. Este un câştig comun: pentru buget, pentru competitivitate şi pentru locuri de muncă. Predictibilitatea construieşte fabrica; pieţele deschise o alimentează.Viitorul este fabricat în RomâniaAcest slogan nu este doar un exerciţiu de marketing, ci o realitate economică. Pentru o economie care caută soluţii la deficitul comercial, la presiunea pe buget şi la exodul de competenţe, asemenea investiţii arată că România poate găzdui capacităţi industriale sofisticate, poate exporta produse cu tehnologie încorporată, poate forma generaţii de specialişti care nu mai pleacă din industrie, ci cresc odată cu ea.Fiecare produs fără fum care pleacă din fabrica Philip Morris România din Otopeni poartă cu el o poveste despre investiţii, tehnologie şi oameni. Este dovada că România poate fi mai mult decât o piaţă de consum: poate fi un centru industrial care exportă viitor.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
.hide {
display: none!important;
}
#playerContainer {
display: inline-block;
margin: 20px auto!important;
background: #eee;
display: inline-block;
padding: 20px;
border-radius: 15px;
}
.logoContainer {
margin-bottom: 10px!important;
width: 200px;
}
.logoContainer img {
width: 100%;
}
(function() {
var answerContainer;
var playerContainer;
var logoContainer;
var panel;
var audioTag;
var audioSource;
var logo;
var stage;
var songIndex = 0;
var previewState = "";
var nextBtn;
var radio_playlist = [
'/playlist/track1.mp3',
'/playlist/track2.mp3',
'/playlist/track3.mp3',
'/playlist/track4.mp3',
'/playlist/track5.mp3'
];
//creez sursa playerului
audioSource = document.createElement("source");
audioSource.setAttribute("src", radio_playlist[songIndex]);
audioSource.setAttribute("type", "audio/mpeg");
//creez playerul si adaug sursa
audioTag = document.createElement("audio");
audioTag.controls = true;
// audioTag.autoplay = true;
audioTag.appendChild(audioSource);
//creez img cu logo
logo = document.createElement("img");
logo.setAttribute("src", "/images/logo_smart.png");
//creez un div in care pun img-ul cu logo
logoContainer = document.createElement("div");
logoContainer.setAttribute("class", "logoContainer");
logoContainer.appendChild(logo);
//creez containerul playerului si adaug logoul si playerul
playerContainer = document.createElement("div");
playerContainer.setAttribute("id", "playerContainer");
playerContainer.appendChild(logoContainer);
playerContainer.appendChild(audioTag);
var interv = setInterval(function () {
panel = document.getElementById("nvl-widget-container").querySelector('.nvl-panel');
if (panel) {
panel.insertBefore(playerContainer, panel.childNodes[2]);
stage = 1;
previewState = "quiz";
addEventButton();
clearInterval(interv);
}
}, 1000);
function addEventButton() {
var interv = setInterval(function () {
nextBtn = document.getElementById("nvl-next-button");
if (typeof(nextBtn) != 'undefined' && nextBtn != null) {
if (stage > 1) {
nextBtn.removeEventListener("click", handleClickNextButton);
}
nextBtn.addEventListener("click", handleClickNextButton);
clearInterval(interv);
}
}, 100);
}
function handleClickNextButton() {
var interv = setInterval(function () {
answerContainer = document.getElementById("nvl-widget-container").getElementsByClassName("nvl-answers-container")[0];
if (typeof(answerContainer) != 'undefined' && answerContainer != null && answerContainer.hasAttribute("type")) {
if ( answerContainer.getAttribute("type") === "results" && previewState === "quiz" ) {
stage++;
previewState = "results";
playerContainer.classList.add("hide");
audioTag.pause();
addEventButton();
clearInterval(interv);
} else if ( answerContainer.getAttribute("type") === "quiz" && previewState === "results" ) {
stage++;
previewState = "quiz";
playerContainer.classList.remove("hide");
nextSong();
addEventButton();
clearInterval(interv);
}
}
}, 100);
}
function nextSong() {
songIndex += 1;
audioSource.setAttribute("src", radio_playlist[songIndex]);
audioSource.setAttribute("type", "audio/mpeg");
audioTag.load();
}
function getCookie(name) {
var value = "; " + document.cookie;
var parts = value.split("; " + name + "=");
if (parts.length == 2) return parts.pop().split(";").shift();
}
function nextDay(x){
var now = new Date();
var daysLeft = (x+(7-now.getDay())) % 7;
if(daysLeft == 0) {
daysLeft = 7;
}
now.setDate(now.getDate() + daysLeft);
return now;
}
function cookieStatus() {
var quizCookie = "nvl_quiz_cookie";
var testCookie = "verify_quiz";
var dayLimit = 1; // ziua de luni - ziua in care trebuie sterse cookieurile quizului sa se poata afisa din nou
var oraStergere = 14; // ora la care se vor sterge cookieurile
var value = getCookie(testCookie);
if (!value) {
// console.log("Nu exista cookiul meu, deci stergem cookie-ul sondajului si scriu cookie-ul meu");
var date = nextDay(dayLimit);
date.setHours(oraStergere);
date.setMinutes(0);
date.setSeconds(0);
document.cookie = quizCookie + "=; expires=Thu, 01 Jan 1970 00:00:01 GMT; path=/";
document.cookie = testCookie + "=1; expires=" + date + "; path=/";
}
else {
// console.log("Exista cookiul meu, deci nu fac nimic");
}
}
// cookieStatus();
})();
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
#image-container {
width: 620px;
max-width: 100%;
margin: 20px auto;
position: relative;
}
#dynamic-image {
width: 100%;
height: auto;
transition: opacity 0.7s ease-in-out; /* Efect de fade */
}
const images = [
"https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21346/22999914/46/zf-power-summit-26-620x-4-1.jpg", // Prima imagine
"https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21346/22999914/47/zf-power-summit-26-620x-4-2.jpg", // A doua imagine
"https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21346/22999914/48/zf-power-summit-26-620x-4-3.jpg", // A treia imagine
];
const imgElement = document.getElementById("dynamic-image");
let currentImageIndex = 0;
function changeImage() {
imgElement.style.opacity = 0; // Fade-out
setTimeout(() => {
currentImageIndex = (currentImageIndex + 1) % images.length;
imgElement.src = images[currentImageIndex];
imgElement.style.opacity = 1; // Fade-in
}, 300);
}
// Schimbă imaginea la fiecare secundă
setInterval(changeImage, 3000);
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Tweet
Urmărește
Print
Mail
Articole recomandate
...
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro