Piaţa de proiectare de arhitectură din România a crescut în ultimii 25 de ani de la mai puţin de 30 de milioane de euro la peste 300 de milioane de euro în 2026, iar Bucureştiul generează aproximativ jumătate din acest volum, arată estimările Filialei Teritoriale Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR Bucureşti). Filiala Bucureşti a OAR, înfiinţată în 2001, numără acum 4.788 de arhitecţi activi, aproximativ o treime dintre arhitecţii din România, şi cea mai mare comunitate profesională de profil din ţară.
„Inteligenţa artificială, BIM-ul, decarbonizarea, schimbarea climatică, industrializarea construcţiilor nu sunt teme pentru conferinţele din 2030, ele ne influenţează azi profesia, indiferent că ne referim la mediul academic, la practica propriu-zisă, la reglementare sau administraţie”, explică dr. arh. Sergiu Petrea, preşedintele OAR Bucureşti.Te-ar putea interesa și: În România activează astăzi între 3.500 şi 4.000 de birouri de arhitectură, de la studiouri de mici dimensiuni până la businessuri consolidate. Dacă în 2001 un birou de arhitectură depăşea rareori 1 milion de euro cifră de afaceri, liderii pieţei ajung astăzi la 3–6 milioane de euro pe an, iar primele 10 birouri cumulează venituri de 20–30 de milioane de euro.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave(„adoceanroueerkxgpoo”,{myMaster:”os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7″}) }());
În acelaşi interval de timp, tariful mediu de proiectare a crescut de la 3–10 euro/mp la 15–45 euro/mp, pe fondul unui nivel de detaliere mult mai ridicat. Iar echipele de proiect, care reuneau în 2001 una până la trei specialităţi, integrează astăzi BIM manageri, auditori nZEB şi consultanţi pentru trafic, însorire, peisagistică, acustică sau certificări LEED/BREEAM. Standardul nZEB este obligatoriu, iar evidenţa profesională este 100% digitală, prin SIOAR. „Aceşti 25 de ani înseamnă pentru generaţia noastră o dublă responsabilitate: faţă de arhitecţii cu viziune care au construit Ordinul, comunitatea profesională actuală, mecanismele, infrastructura şi standardele la care vrem să profesăm, dar mai ales faţă de potenţialul arhitecturii de a produce bine în societate, beneficiarul final al misiunii noastre într-o lume în schimbare accelerată”, afirmă Ştefan Bâlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. Cei doi factori care vor influenţa major industria în următorii ani sunt impactul inteligenţei artificiale asupra muncii arhitecţilor şi presiunile climatice şi seismice. „Nu se mai pune problema dacă profesia se va schimba, pentru că se schimbă deja. Problema este dacă vom fi autorii schimbării sau doar o vom constata”, subliniază Sergiu Petrea.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
