• România s-a dezvoltat accelerat în ultimii 10 ani. Venitul net al gospodăriilor calculat în termeni reali e mai mult decât dublu astăzi, ducând la o creştere semnificativă a standardului de viaţă în România. Am înjumătăţit practic distanţa faţă de media Uniunii Europene, asta în condiţiile în care nici celelalte ţări nu au stat pe loc. Trăim mai bine şi mai mult (speranţa de viaţă a crescut cu aproape 2 ani), cu un consum anual în continuă creştere, cu acces mai bun la infrastructură (reţeaua de drumuri de mare viteză s-a dublat în ultimii 10 ani, cu perspective similare pentru următoarea decadă). • O altă faţă a creşterii este însă faptul că încă avem diferenţe semnificative în ceea ce priveşte gradul de bunăstare între diferitele grupuri socio-demografice. Deşi evoluţia coeficientului GINI (care măsoară inegalitatea de venit din societate) pentru România s-a îmbunătăţit, rămâne totuşi o distanţă semnificativă între cei peste medie şi cei sub medie. Putem spune că (încă) avem două Românii – cea a celor care se bucură din plin de această dezvoltare, şi cea a celor care riscă să fie lăsaţi în urmă.
• Viitorul însă nu este deloc sumbru, chiar dimpotrivă. Este util să vorbim despre ce putem face să continuăm să ne dezvoltăm şi să continuăm să reducem distanţele dintre noi, mai ales cele economico-sociale. Avem în faţă multe oportunităţi, proiecte ce pot susţine aceste obiective, fie că vorbim de investiţii publice în infrastructură (transport, utilităţi, sănătate, educaţie), fie că vorbim despre iniţiativele private sau non-guvernamentale, esenţiale pentru o dezvoltare sustenabilă. România a reuşit o dezvoltare economică accelerată în ultima decadă, dublându-şi Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (ajustat cu puterea de cumpărare), depăşind în această perioadă Grecia, Letonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia... Faţă de creşterea României de 110% în 10 ani, Polonia a crescut cu 72%, iar Ungaria cu 64%. Chiar şi Bulgaria, mai puţin dezvoltată decât România, a avut o creştere sub a României, de „doar” 104%. Similar a crescut şi venitul net al gospodăriilor, aproape înjumătăţind decalajul faţă de media Uniunii Europene. E important să conştientizăm această evoluţie pozitivă, pentru a ne asigura că nu stricăm ce funcţionează, ci doar ajustăm acolo unde sunt probleme. „Creşterea economică a venit şi în contextul investiţiilor în creştere, susţinute şi de fondurile europene, cu o absorbţie de peste 10 miliarde de euro în fiecare din ultimii 3 ani, de până la 3–4 ori mai mult decât în anii anteriori, pe fondul maturizării atât a capacităţii de contractare, cât şi de implementare, o capacitate care îşi va face simţit efectul pozitiv şi în următoarea decadă”, susţine Andra Ioana, Principal în biroul Roland Berger România.Trăim mai bine din multe puncte de vedere şi trăim mai mult faţă de acum 10 ani: • Consumul anual a fost în continuă creştere, fiind cu 56% mai mare în 2024 decât în 2015 (a doua cea mai mare creştere din U.E. după Malta, în termeni reali), trend pozitiv ce va continua şi în viitor, în ciuda contracţiei de la sfârşitul anului 2025.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
• Reţeaua de apă şi canalizare a crescut semnificativ, înjumătăţind practic numărul cetăţenilor fără acces la apă curentă, de la aproape 40% la aprox. 20% în prezent. • Gradul de supraaglomerare al gospodăriilor a scăzut cu aproape 10 puncte procentuale. • Reţeaua de drumuri de mare viteză s-a dublat, cu perspective similare pentru următoarea decadă. • Speranţa de viaţă a crescut cu 1 an şi 8 luni, până la 76,6 ani. Din păcate însă, această dezvoltare nu a adus cu ea şi o creştere pe măsură a coeziunii sociale. Am experimentat în ultimii ani ce înseamnă convergenţa economică limitată din societate. Am întâmpinat probleme în a ajunge la consens, în a defini şi implementa unele dintre marile proiecte de ţară de care avem nevoie. Suntem în continuare în urmă în dezvoltarea de proiecte pentru domenii cheie, cum ar fi educaţia, sănătatea sau reforma administrativă. Aceasta din urmă este cheia unei dezvoltări accelerate şi care ar amplifica efectul fondurilor investite. Singurele zone care s-au bucurat de investiţii şi dezvoltare certă au fost infrastructura de transport şi utilităţi, unde ne-am bucurat de progres evident. Peste jumătate din PIB-ul României este generat de Bucureşti plus top 7 cele mai dezvoltate judeţe (Cluj, Timiş, Constanţa, Prahova, Braşov, Ilfov şi Iaşi), cu diferenţe semnificative între salariile medii. Avem în continuare o polarizare majoră a oportunităţilor salariale. Aproape jumătate din toate locurile de muncă în industrii cu venit peste media naţională se află în Bucureşti. O mare parte din restul sunt concentrate în câteva alte municipii. În marea majoritate a ţării, locurile de muncă în industrii cu salariul peste medie reprezintă o raritate. „Putem spune, simplificând imaginea, că avem două Românii, sau mai exact două feţe ale ţării noastre – cea a celor câteva municipii conectate puternic la economia modernă, digitalizată (printre care Bucureşti, Cluj, Iaşi, Braşov, Timişoara) şi restul ţării, unde oportunităţile pentru un venit peste medie sunt limitate”, adaugă Răzvan Dumitru, Principal în biroul Roland Berger România.Vedeţi ataşat textul integral al opiniei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Tweet
Urmărește
Print
Mail
Articole recomandate
...
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro