
România a adoptat, la finalul anului trecut, legislaţia privind desfăşurarea acţiunilor în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (Legea nr. 414/2023) prin transpunerea Directivei Uniunii Europene 2020/1828, care are potenţialul de a schimba paradigma derulării litigiilor dintre consumatori şi companii. În esenţă, noua reglementare permite posibilitatea ca un număr foarte mare (teoretic, nelimitat) de consumatori să formuleze în acelaşi litigiu, în mod colectiv şi coordonat, pretenţii identice sau similare faţă de aceeaşi companie. Acest tip de litigii este inspirat de celebrul model american al acţiunilor colective, astfel că poate genera îngrijorare cu privire la impactul pe care noua reglementare l-ar putea avea asupra companiilor active în comerţul către consumatori (B2C). Însă, prin comparaţie cu modelul american, UE a optat pentru un model care să pună în echilibru încurajarea gestionării colective, în instanţă, a intereselor consumatorilor cu protejarea companiilor faţă de demersuri judiciare abuzive.Litigiile colective (introduse prin Legea 414, sub denumirea europeană de acţiuni în reprezentare) se deosebesc de litigiile de volum, care se practicau şi anterior în România, respectiv un număr mare de litigii asemănătoare între o companie şi clienţii săi. Impactul acestora constă în volumul procedurilor similare, deşi fiecare litigiu în parte vizează de principiu situaţia unui singur consumator, are o miză şi efecte limitate, iar soluţiile pronunţate de instanţe în astfel de „volume” de proceduri similare sunt de multe ori diferite.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro