
Ţara noastră a intrat în rândul celor dezvoltate în ce priveşte scăderea severă a natalităţii. De decenii bune ţările dezvoltate – să luăm doar exemplul Germaniei – au strategii veritabile pentru importul de forţă de muncă, deoarece numărul de copii născuţi de nativi scade şi, prin urmare, pe termen lung, intervin deficitul de forţă de muncă şi alte pericole poate chiar mai mari. Importul de forţă de muncă a accelerat în ultimii ani şi pe piaţa românească, pentru că tot mai multe afaceri suferă de lipsă acută de angajaţi – horeca, construcţiile, domeniul producţiei şi livrările sunt domeniile în care vedem cei mai mulţi străini veniţi la muncă în România. Şi aici sunt tot felul de perspective – de la antreprenori mulţumiţi (pentru că adeseori nepalezii sau filipinezii au o motivaţie mai vizibilă decât a angajaţilor români, lor le e mai „foame”) la cei care nu sunt foarte fericiţi cu străinii care au alte obiceiuri, altă cultură, barierele de comunicare sunt importante. Cert este că măsurile în ce priveşte importul de forţă de muncă sunt făcute pe termen scurt, cel mult mediu, iar strategiile pe termen lung – dacă există cumva – nu sunt cunoscute. Şi ar cam fi nevoie de ele, pentru că viitorul nu arată prea bine la capitolul acesta. În primul semestru al anului trecut s-au născut puţin peste 73.000 de copii în România, cel mai redus nivel de când se ţin aceste evidenţe, adică 145 de ani. Populaţia îmbătrâneşte: vârsta mediană a românilor a ajuns în 2023 la 41,8 ani, faţă de
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro