
Analiza comparativă a diferenţialului ‘r-g‘ pentru economiile din Europa Centrală şi de Est arată că deşi România a beneficiat în numeroase perioade de un nivel favorabil al acestuia, avantajul nu a putut compensa efectele negative pe care le-au avut deficitele primare persistent ridicate, astfel că datoria publică a început să crească vizibil după 2016 şi mai accelerat după pandemie. Spre deosebire de Cehia, Ungaria şi Polonia, care au înregistrat perioade consistente de surplus primar şi au intrat în pandemie cu o poziţie fiscală mai robustă, România a acumulat deficite bugetare semnificative pe soldul balanţei primare, chiar în faze de expansiune economică. Creşterea accelerată a costului efectiv cu dobânzile după pandemie poate crea premisele unui efect de evicţiune (crowding-out), mai ales în circumstanţele unei politici fiscale dominante şi ale unei rate modeste a creşterii reale a economiei.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro