Consiliul Fiscal, autoritate respectată, dar fără putere de decizie, crede că deficitul bugetar va atinge 6% din PIB în acest an. În noiembrie 2023, deficitul a fost de 4,64% din PIB, faţă de o ţintă asumată a guvernului de 4,4% din PIB pe întreg anul. Asta înseamnă 73 de miliarde de lei, adică 15 miliarde de euro, datorie noua, care se adaugă datoriei publice ce a sărit de 50% din PIB. La 11 luni din 2023, deficitul a fost peste cel de la 11 luni din 2022 (4,2% din PIB). La finalul lui 2022, deficitul era de 5,7% din PIB, adică 1,5 puncte procentuale adăugate într-o singură lună. Dacă ne uităm pe datele din ultimii ani, acestea par să întărească convingerea Consiliului Fiscal, anume că deficitul bugetar va ajunge 6% din PIB. În ultimii trei ani, într-o singură lună, decembrie, deficitul a crescut cu 1% din PIB (2019), 1,8% din PIB (2020), 2% din PIB (2021) şi cu 1,5% din PIB (2022) Într-o singură luna. De ce ar fi 2023 altfel? O să ştim rezultatul după 25 ianuarie ce vine. Guvernul nu a făcut anul acesta nicio rectificare bugetară. Nu ştim dacă a făcut ceva economii prin această decizie care nu este comună. Dar salariile promise trebuie plătite de undeva. Doar că economia nu merge cum se credea că va merge. O creştere de 2% în 2023 ar fi una bună pentru Germania, dar este una foarte mică pentru o economie ca a României care vrea să recupereze decalajul de decenii faţă de media UE. Crizele succesive pun presiune pe guvern. Inflaţia mare îi scot pe bugetari în stradă. Guvernul ar da, dar de unde? Creşterea economică este mică, deci bani puţini. Aşa că restul este plătit din împrumuturi care se adaugă deficitului bugetar, care se adaugă, firesc, datoriei publice.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro