Indicele PMI pentru sectorul manufacturier, calculat de BCR, scade în ianuarie 2026: Companiile din industria prelucrătoare continuă să se confrunte cu provocări la începutul anului 2026, în special cu reduceri susţinute ale producţiei şi ale comenzilor noi

Companiile din industria prelucrătoare din România au continuat să se confrunte cu provocări la începutul anului 2026, în special cu reduceri susţinute ale producţiei şi ale comenzilor noi, potrivit indicelui PMI calculat de BCR.  Diminuarea cererii a fost generalizată, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională în luna ianuarie, confirmând faptul că stabilizarea exporturilor din decembrie a fost de scurtă durată.
Indicele PMI a scăzut în ianuarie la 48,1, de la 48,9 în decembrie 2025, menţinâdu-se sub pragul neutru de 50 puncte pentru a 19-a lună consecutiv. „ Acest lucru semnalează o accelerare a declinului condiţiilor din sectorul manufacturier. Cu excepţia producţiei, care a înregistrat o relativă îmbunătăţire, toate celelalte componente au avut o contribuţie negativă în această lună. Cererea externă continuă să fie un factor cheie pentru creşterea producţiei interne. Datele preliminare pentru indicele PMI pentru sectorul manufacturier din Germania au arătat o uşoară creştere a indicelui în ianuarie, până la 48,7, atingând un maxim de 3 luni. Aproximativ 20% din exporturile României au Germania ca destinaţie”, a comentat Ciprian Dascalu, economist şef la BCR. El spune că producţia industrială a încheiat probabil al treilea an consecutiv de contracţie, pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică,  în concordanţă cu valorile PMI. Analizând media pe 12 luni, producţia industrială se situează la -0,8% an la an, în 25 noiembrie, iar producţia la -0,9%. ”Având în vedere aşteptările privind mediul extern, ar trebui să asistăm la o îmbunătăţire în 2026 şi am putea ajunge la o redresare a producţiei industriale, care ar putea recâştiga o anumită dinamică de creştere. Cererea externă rămâne un factor cheie pentru sectorul manufacturier intern. Se preconizează că investiţiile substanţiale ale UE în domeniul securităţii şi stimulentele fiscale ale Germaniei pentru infrastructură şi cheltuielile de apărare vor stimula producţia industrială europeană”, a adăugat Ciprian Dascălu.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Presiunile inflaţioniste au crescut, majorarea costurilor şi a tarifelor atingând nivelul maxim din ultimele trei luni. Deşi încă în contracţie, producţia a fost singura dintre cele cinci componente ale indicelui PMI care nu a avut o influenţă negativă asupra direcţiei. Deşi volumul producţiei a scăzut în fiecare lună din iunie 2024, ritmul s-a atenuat în cursul lunii ianuarie şi a fost moderat în ansamblu, spun analiştii BCR. Transferul presiunilor mai mari asupra costurilor către clienţi a afectat cererea şi bugetele deja limitate ale acestora. Participanţii la sondaj au menţionat costurile mai mari ale materiilor prime şi sarcinile fiscale mai mari ca factori cheie în spatele creşterii cheltuielilor de exploatare. Numărul redus de comenzi a determinat producătorii să reducă atât nivelul achiziţiilor, cât şi numărul de angajaţi în ianuarie. În ceea ce priveşte perspectivele, optimismul producătorilor români cu privire la perspectivele de creştere pentru anul următor a scăzut la un nou minim în sondajul din ianuarie. Deşi aproximativ patru din zece firme şi-au exprimat încrederea, se menţin îngrijorările cu privire la evoluţia viitoare a cererii, costurilor şi a concurenţei.  

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici