Generaţia noastră este principala beneficiară a NATO şi a UE. Dar ce lăsăm după noi? Când te aşezi la o masă deja pusă de alţii, cu sushi, avocado, burgeri, gelato, cafea de specialitate, prosecco, salarii de 1.000/ 2.000/ 3.000/ 5.000 euro, nu te gândeşti că trebuie să te lupţi pentru securitatea ta

După mai bine de un an, am terminat de citit una dintre cele mai interesante cărţi de geopolitică (848 de pagini) care mi-au trecut prin faţa ochilor – Confidenţele unui ambasador sovietic la Washington –, o carte de memorii scrisă de Anatoli Dobrînin, cel care, timp de 27 de ani, i-a reprezentat pe sovietici în Statele Unite. A fost numit ambasador de Hruşciov în 1962, când avea 43 de ani, pe vremea lui Kennedy, tocmai când începea războiul rachetelor din Cuba. A prins şase preşedinţi americani şi s-a reîntors la Moscova pe vremea lui Gorbaciov, când la Casa Albă venise George W. Bush. De altfel, el a fost retras de la post de Gorbaciov, care voia să schimbe liniile – o retragere pe care Anatoli Dobrînin a considerat-o o greşeală şi, de aceea, în ultimul capitol al cărţii îl face praf pe celebrul lider sovietic, care, prin Perestroi-ka lui, a determinat căderea imperiului sovietic, pierderea puterii şi influenţei URSS în lume şi pierderea influenţei asupra tuturor statelor foste comuniste, începând cu Germania Democratică – RDG – şi până la România.

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici