Fostul premier Florin Cîţu consideră că România a făcut în perioada 2022-2026 un viraj brutal de la drumul spre liberalism la un intervenţionism agresiv, printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare care, cumulate, schimbă structura iniţială a cadrului economic. ”În 2020 – a fost oprita mişcarea către „socialism cu faţă umană” în care fusese împinsă România în perioada 2017–2019. În 2021, România făcea paşi rapizi spre o economie cu adevărat liberală, bazată pe stimulente, disciplină fiscală, reducerea presiunii pe capital şi pe muncă şi pe un rol mai limitat al statului în economie. Începând cu 2022, această orientare începe să se modifice gradual. Nu printr-o decizie singulară, ci printr-o succesiune de ajustări fiscale şi de reglementare care, cumulate, schimbă structura iniţială a cadrului economic”, a scris Florin Cîţu pe pagina lui de Facebook. În opinia lui, principalele modificări din perioada 2022-2026 care au produs schimbarea cadrului economic sunt: • TVA: 19% → 21% • TVA redus: 5% şi 9% → 11% • Impozit pe dividende: 5% → 8% → 10% → 16% • SupraTaxă pe sectorul bancar: 0% → 4% din cifra de afaceri • Accize: majorări succesive (combustibili, alcool, tutun) În plus, CASS rămâne formal la 10%, dar îşi schimbă substanţial impactul prin: • extinderea abuzivă a bazei la dividende, chirii, dobânzi • aplicarea CASS pe pensii peste 3.000 lei • aplicarea CASS pe concedii medicale • creşterea plafonului de la 10 salarii la 72 salarii în 2026 De asemenea, spune Florin Cîţu, pe piaţa muncii, contractele part-time sunt suprataxate la nivelul salariului minim, indiferent de numărul de ore lucrate. ”Privite cumulativ, aceste schimbări descriu un viraj de la un model orientat spre liberalizare şi stimulente către un model intervenţionist, bazat pe extinderea continuă a bazelor de impozitare şi contribuţii pentru susţinerea unui stat mai mare şi mai prezent în economie â adică un sector privat mai mic si mai abuzat.”, spune fostul premier. Florin Cîţu a fost prim-ministru în perioada decembrie 2020 –noiembrie 2021 şi ministru al Finanţelor Publice, în guverne conduse de Ludovic Orban , noiembrie 2019 – decembrie 2020, respectiv iulie 2021 – 18 august 2021. Anterior, în 2006-2011, el a lucrat la ING Bank, ca economist-şef şi Director Pieţe Financiare.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
