Eurostat: Cele 12 ţări UE care deţin centrale nucleare au generat în 2024 649.524 GwH de energie, în creştere cu 4,8%. România este pe locul 10, cu o producţie în uşoară scădere

Cele 12 ţări UE care deţin centrale nucleare au generat în 2024 649.524 GwH, în creştere cu 4,8%, România fiind pe locul 10, cu o producţie de 10.991 GwH, potrivit datelor publicate de Eurostat. Producţia din România a fost în scădere cu circa 1,7% faţă de nivelul din 2023. La centrala nuclearelectrică de la Cernavodă sunt acum operaţionale 2 reactoare de câte 700 MW.
La nivelul Uniunii, anul 2024 a fost al doilea an consecutiv de creştere, după scădere în 2022. Centralele nucleare asigură 23% din producţia totală de electriticitate a UE. Cel mai mare producător este Franţa, cu 58% din total (380.451 GWh), urmată de Spania, cu o pondere de 8,4% (54.510 GWh), Suedia, cu 7,8% din total (50.665 GWh) şi Finlanda (32.599 GWh; 5%).  Faţă de 2023, cele mai mari creşteri ale producţiei din surse nucleare au fost înregistrate de Franţa (+12,5%), Suedia (4,5%) şi Slovenia (4,2%). Celelalte ţări au avut o scădere medie de 4%, variind de la -0,6% în cazul Slovaciei la 10,3% la Ţările de Jos. Germania a fsot al doilea cel mai mare producător de energie din surse nucleare până în 2021, dar a închis centralele în aprilie 2023.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

La nivelul ţările UE, cea mai dependent de producţia nucleară este Franţa, unde 67% din energia electrică provine din aceasă sursl dar şi Slovacia, cu 61,6%. În Ungaria, Bulgaria, Belgia, Finlanda şi Cehia, circa 40% din energie provine din centrale nucleare. În paralel, utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru încălzire şi răcire continuă să crească în UE, ponderea acestora ajungând la un maxim de 26,7 % în 2024, arată statisticile Eurostat.  În termeni absoluţi, consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire şi răcire în UE a crescut treptat de-a lungul timpului, în principal datorită contribuţiei biomasei şi a pompelor de căldură. În România, ponderea era în 2024 la 28%, peste media UE, dar în scădere de la 29% în 2023. Suedia avea în 2024 cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în încălzire şi răcire (67,8 %), urmată de Finlanda (62,6 %) şi Letonia (61,8 %). În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Irlanda (7,9 %), Ţările de Jos şi Belgia (ambele cu 11,3 %). În comparaţie cu 2023, 16 ţări membre au înregistrat o creştere a ponderii acestor surse regenerabile de energie în 2024, cea mai mare fiind în Malta (+6,0 puncte procentuale), Luxemburg (+3,7 puncte procentuale) şi Danemarca (+1,9 puncte procentuale). La polul opus, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Estonia (-11,1 puncte procentuale), Grecia (-2,9 puncte procentuale) şi Bulgaria (-1,9 puncte procentuale).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Tweet

Urmărește

Print
Mail

Articole recomandate

...

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici