Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru reforma administraţiei care recunoaşte oficial ceea ce specialiştii semnalează demult: administraţia publică este supradimensionată, fragmentată şi financiar nesustenabilă. Expunerea de motive a ordonanţei nu lasă loc de interpretare, vorbind despre „disfuncţionalităţi sistemice", „proceduri excesiv birocratice" şi „structuri de personal insuficient adecvate nevoilor reale ale cetăţenilor". Dar dincolo de tăierile de personal şi costuri propuse, OUG face un lucru cu adevărat semnificativ: defineşte formal compartimentele suport — financiar-contabilitate, achiziţii, resurse umane, juridic, audit, IT, comunicare, logistică — şi deschide posibilitatea ca ordonatorii principali de credite să preia integral sau parţial aceste funcţii de la instituţiile din subordine.
Cu alte cuvinte, legiuitorul creează cadrul legal pentru centralizarea funcţiilor suport. Ceea ce lipseşte este un model concret care să arate cum se face acest lucru fără a paraliza administraţia. Iar acest model există deja şi se numeşte centru de servicii partajate.Ce sunt centrele de servicii partajate Conceptul este simplu: în loc ca fiecare primărie, spital sau şcoală să aibă propriile departamente de contabilitate, salarizare, achiziţii sau IT, aceste funcţii sunt consolidate într-o structură comună, cu procese standardizate şi sisteme integrate. Centrul de servicii devine un „furnizor intern" pentru mai multe instituţii - de exemplu, pentru toate primăriile dintr-un judeţ. Centrele de servicii partajate funcţionează de trei decenii în administraţia publică din ţări precum Canada, Suedia, Estonia sau Polonia, iar rezultatele confirmă eficienţa modelului. Diferenţa esenţială faţă de o simplă tăiere de posturi este că acest model nu reduce calitatea serviciilor, ci o creşte. Angajaţii se specializează, procesele se standardizează, erorile scad, iar instituţiile deservite se pot concentra pe misiunea lor de bază.Un studiu de caz Un studiu preliminar pe care l-am realizat recent la nivelul unui judeţ din România demonstrează că modelul este direct aplicabil şi în ţara noastră. Analiza a vizat peste 100 de localităţi, cu o populaţie totală de peste 500.000 de locuitori. Datele publice disponibile ne-au permis să facem o evaluare detaliată a 67 dintre aceste unităţi, reprezentând 90% din populaţia judeţului. În cadrul lor, am identificat circa 3.000 de angajaţi, dintre care 266 în funcţia financiar-contabilă şi 88 în resurse umane. În zona financiar-contabilă, între 60% şi 70% din procese au potenţial de centralizare. Din cele 266 de posturi, între 90 şi 100 de roluri ar putea fi preluate de un centru de servicii, cu o creştere a productivităţii de 20–30% după primul an şi o reducere a costurilor pe termen lung de 30–40%. În zona de resurse umane, aproximativ 70 din cele 88 de roluri ar putea fi centralizate, cu creşteri de productivitate similare. Decalajul faţă de practica internaţională este grăitor: raportul actual la nivelul unităţilor din judeţ este de 1 specialist HR la 30 de angajaţi, în timp ce în mediul privat standardul este de 1 la 150, sau chiar 1 la 200–300 pentru salarizare şi administrare personal.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Este exact tipul de „suprapunere funcţională din compartimentele suport" pe care expunerea de motive a OUG o identifică drept sursă de „cheltuieli de personal excesive".Un plan în trei paşi: de la proiect pilot la sistem administrativ Pentru centralizarea funcţiilor suport, propunem un model de implementare gradual, construit pentru a reduce rezistenţa la schimbare şi a valida rezultatele pas cu pas.Pasul 1: Clustere voluntare, ca proiect-pilot. Un grup de 4-6 localităţi vecine formează un cluster şi partajează voluntar funcţiile de contabilitate, salarizare şi administrare personal printr-un centru comun. Consiliul judeţean asumă rolul de facilitator şi sursă de finanţare iniţială. Succesul demonstrat devine cel mai bun argument pentru extindere.Pasul 2: Centru de servicii la nivel judeţean. După validarea modelului, se creează un centru unic organizat ca instituţie publică. Obligativitatea participării se implementează gradual, funcţie cu funcţie. Avantajele devin mai vizibile: economii de scară, standardizare completă, o singură platformă IT şi acces egal la expertiză pentru toate localităţile.Pasul 3: Externalizare selectivă. După minimum 12-18 luni de funcţionare stabilă, funcţii precum procesarea salariilor sau infrastructura IT pot fi transferate către furnizori externi specializaţi, păstrând integral guvernanţa şi controlul intern. Funcţiile sensibile (contabilitatea, raportarea financiară, achiziţiile publice) rămân interne. Este demn de remarcat că OUG introduce deja instrumente care facilitează exact acest tip de abordare: posibilitatea centralizării compartimentelor suport la nivelul ordonatorului principal de credite, programul multianual de finanţare a consorţiilor administrative în baza jalonului 310 din PNRR, obligaţia înregistrării tuturor UAT-urilor în Sistemul Naţional Electronic de Plată Online şi chiar posibilitatea externalizării serviciilor de colectare a creanţelor bugetare locale.De la tăieri la reformă structurală Ordonanţa de Urgenţă recent adoptată face un lucru necesar forţând reducerea unui aparat administrativ supradimensionat. Dar tăierea liniară a posturilor, fără o alternativă structurală, riscă să afecteze tocmai comunităţile care au cel mai mult nevoie de servicii publice funcţionale, respectiv primăriile mici din mediul rural, fără resurse umane calificate. Centrele de servicii partajate oferă exact această alternativă. Ele permit reducerea numărului de posturi fără a reduce calitatea serviciilor. România nu mai are luxul de a amâna reforma administraţiei publice. Deficitul bugetar, angajamentele europene şi presiunea asupra serviciilor publice locale cer soluţii imediate, dar şi sustenabile. Tăierile de posturi pot produce economii pe termen scurt, dar fără o reorganizare structurală, riscă să afecteze tocmai comunităţile care au cel mai mult nevoie de servicii publice funcţionale, respectiv primăriile mici din mediul rural, fără resurse umane calificate. Centrele de servicii partajate sunt un instrument validat internaţional, iar studiile noastre arată că acestea pot genera atât creşteri de productivitate şi de calitate a serviciilor, cât şi economii pe termen lung. Iar OUG oferă deja cadrul legal în care un astfel de model ar putea fi implementat. Următorul pas este primul cluster-pilot care să demonstreze, cu cifre reale, că administraţia publică locală poate fi mai eficientă, mai profesionistă şi mai aproape de cetăţean — nu prin tăieri, ci prin reformă.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro