Deloitte: Epuizarea cauzată de schimbările dese este noua provocare cu care se confruntă angajaţii la nivel global. O treime dintre ei au trecut prin peste 15 schimbări majore doar în ultimul an

Epuizarea cauzată de schimbările dese (change fatigue) este noua provocare cu care se confruntă angajaţii la nivel global, o treime dintre aceştia menţionând că au trecut prin peste 15 schimbări majore doar în ultimul an, generate fie de evoluţia aşteptărilor clienţilor, fie de modificări ale strategiei sau ale modelului de business, arată studiul Deloitte 2026 Global Human Capital Trends. Eforturile pe care le depun angajaţii pentru a se adapta într-un ritm atât de intens au efecte negative precum scăderea nivelului stării de bine (68% dintre respondenţi) şi a gradului de implicare (50%), precum şi în creşterea volumului de muncă (60%).
Numai 27% dintre liderii care au răspuns la chestionar spun că organizaţiile lor gestionează eficient schimbarea, iar soluţia sugerată de studiu este trecerea de la o abordare care îşi propune doar să gestioneze schimbarea către una în care evoluţia constantă face parte din viaţa de zi cu zi. Pentru aceasta, organizaţiile trebuie să îşi sprijine angajaţii să utilizeze instrumente noi, precum inteligenţa artificială (AI), să le ofere oportunităţi de învăţare permanentă, feedback constant şi ajutor direct în efectuarea sarcinilor, astfel încât oamenii să se poată adapta în mod fluid. Companiile care implementează cu succes această abordare adaptativă au de 2,4 ori mai multe şanse să raporteze rezultate financiare superioare şi să ofere angajaţilor o activitate mai relevantă şi mai valoroasă. Deocamdată, doar 8% dintre participanţii la studiu cred că angajatorii răspund nevoilor lor de învăţare continuă. În acest context, adaptabilitatea devine un avantaj major. Însă, deşi 85% dintre liderii participanţi la studiu spun că este esenţial să construiască abilitatea organizaţiilor şi angajaţilor lor de a se adapta la viteza cerută astăzi, doar 7% spun că progresează în această direcţie. Acelaşi context dominat de viteză face ca şapte din zece executivi participanţi la studiu să afirme că principala lor strategie competitivă pentru următorii trei ani este să fie rapizi şi agili, pentru a se adapta repede şi a valorifica schimbările din business, din comportamentul clienţilor sau din piaţă.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

„Presiunile persistente asupra costurilor, transformările profunde ale comportamentului consumatorilor şi angajaţilor, precum şi volatilitatea geopolitică au împins multe organizaţii către un model reductiv, în care eficienţa a devenit scop în sine. Paradoxal, însă, exact în momentul în care eficienţa este maximizată, capacitatea ei de a genera progres începe să se epuizeze, impunând o reorientare inevitabilă către valoare. Aceasta presupune funcţiuni concepute pentru un scop clar, investiţii deliberate în inovaţie şi o logică de creştere bazată pe adaptabilitate şi relevanţă, nu pe austeritate. În acelaşi timp, schimbările demografice şi contracţia forţei de muncă transformă capitalul uman într-o resursă rară, accentuând necesitatea de a investi în zonele în care oamenii generează valoare distinctivă şi, în ultimă instanţă, imposibil de substituit”, a declarat Raluca Bontaş, Partener, Deloitte România. Studiul Deloitte scoate în evidenţă nevoia organizaţiilor de a lua decizii rapid pentru a se adapta în acest moment de cotitură. Inteligenţa artificială transformă şi procesele de luare a deciziilor şi, în multe situaţii, devine o parte integrantă a acestora. Studiul arată că 64% dintre respondenţi recunosc importanţa implicaţiilor AI asupra procesului decizional, însă doar 5% fac progrese semnificative în această direcţie. În paralel, 56% dintre liderii chestionaţi afirmă că proiectează integrarea AI în primul rând pentru rezultate de business precum costuri sau viteză, în timp ce tot mai mulţi lideri (40%) ţin cont atât de rezultatele de business, cât şi de starea de bine a angajaţilor. „Este momentul deciziei: cei care acţionează rapid câştigă un avantaj competitiv, iar miza reală este tocmai factorul uman. Se depăşeşte logica uneori simplistă a optimizării de costuri: un chatbot nu înlocuieşte oamenii, ci îi eliberează de sarcinile repetitive care le consumă timpul. Judecata, încrederea, autenticitatea, adaptabilitatea — acestea devin variabilele diferenţiatoare într-o lume în care AI-ul poate prelua o mare parte din execuţie”, a declarat Doina Patrubani, Senior Advisor, Human Capital, Deloitte România. Totodată, implementarea accelerată a AI poate eroda în mod subtil încrederea, conexiunea şi normele comune, iar studiul atrage atenţia asupra unui nou concept, „datoria culturală”. Aproape 60% dintre respondenţi recunosc importanţa impactului AI asupra culturii organizaţionale, însă doar 5% fac progrese semnificative în această direcţie. Pentru a evita această deteriorare subtilă, liderii trebuie să consolideze şi să dezvolte cultura organizaţională, astfel încât AI să întărească, nu să submineze, valorile şi performanţa. Potrivit studiului, cele mai importante acţiuni pentru susţinerea culturii organizaţionale sunt crearea unui dialog deschis între angajaţi şi lideri şi oferirea de actualizări clare şi periodice privind modul în care AI influenţează munca şi locurile de muncă. Studiul Deloitte 2026 Global Human Capital Trends a fost efectuat în rândul a peste 9.000 de lideri de business şi de resurse umane din diferite industrii şi sectoare din 93 de ţări, inclusiv România.  

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici