Daniel Dăianu, BNR: Este neavenit să se vorbească despre „relansare economică” în 2026, an în care consolidarea bugetară este în desfăşurare. Intervine şi impactul războiului din Orientul Mijlociu, care poate duce economia în teritoriu negativ

Creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună, respectiv reducerea gap-ului la TVA şi la alte impozite, este un „război” intern pe care România trebuie să îl câştige în următorii ani,  nivelul scăzut al veniturilor fiscale fiind o chestiune de securitate naţională, date fiind presiunile mari asupra bugetului public, explică Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi academician, într-o analiză publicată de BNR. Problema structurală profundă a României rămâne nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale: circa 29% din PIB în 2024, faţă de o medie europeană de 40% şi una regională de 34-35%.
”Aici se vor testa şi voinţa politică, precum şi capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (de exemplu: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani”. Practic, consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. În condiţiile în care deficitul rămâne blocat la circa 6% din PIB în următorii ani, este improbabil ca evaluarea actuală a ratingului să se schimbe. ”Aceasta se poate chiar deteriora dacă nu se va stabiliza datoria publică”. În plus, aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât România nu reuşeşte să ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB, o inflaţie joasă în mod sustenabil şi o datorie publică sustenabilă. Daniel Dăianu spune că necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenenţa la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară. ”Comparaţia care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanţa publică din ţara vecină, un regim de politică monetară introdus acum circa trei decenii pentru a stăvili mari turbulenţe financiare, economice şi sociale”. Pe de altă parte, el subliniază că aderarea la zona euro are o semnificaţie geopolitică mai mare în condiţiile actuale şi prefigurabile la nivel global.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Războiul din Orientul Mijlociu este o lovitură pentru Europa (UE) şi pentru economia României, care trece printr-un proces de consolidare fiscal-bugetară dureros. După deficitul bugetar cash de 8,7% din PIB şi ESA de 9,3% din 2025, un deficit egal cu cel din anul pandemiei, ţinta pentru 2026 este de 6,2%. Analiza BNR arată că, în 2025, deficitul ar fi fost mai înalt de 10% din PIB dacă nu ar fi fost îngheţate salariile bugetarilor şi pensiile la nivelul din noiembrie 2024. Restructurarea PNRR, cheltuielile cu dobânzile mai mici decât cele prognozate şi creşterea unor venituri bugetare au susţinut tendinţa de scădere din ultimele luni. ”Guvernul ţinteşte un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an. Nu ar fi nevoie de noi taxe şi impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”, se arată în analiză. În aceste condiţii, este neavenit să se vorbească despre „relansare economică” în 2026, an în care consolidarea bugetară este în desfăşurare. Impulsul fiscal este intens negativ în acest an, iar rata de politică monetară nu poate fi coborâtă atât timp cât inflaţia este încă înaltă. În plus, intervine şi impactul războiului din Orientul Mijlociu, care poate duce economia în teritoriu negativ. Investiţiile publice, programate la circa 8% din PIB în 2026, un nivel record, pot susţine producţia şi cererea agregată, dar nu pot compensa singure impulsul fiscal negativ al consolidării. Daniel Dăianu adaugă că deficitul bugetar nu a fost cauzat de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE. Datoria publică a crescut de la 39% din PIB în 2019 la circa 60% în prezent, iar în absenţa corecţiei, s-ar putea îndrepta spre 80% în câţiva ani. ”Există risipă a banului public şi corupţie şi, de aceea, reforme în sectorul public, în administraţia publică şi în guvernanţa unor întreprinderi de stat sunt necesare. Aceste reforme cer însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în analiză.  

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici