Ciprian Văcaru, secretar de stat Ministerul Muncii: Sunt trei tendinţe pe piaţa muncii. Vedem deficit de competenţe în tot mai multe sectoare, îmbătrânirea persoanelor active şi integrarea dificilă a tinerilor în piaţa muncii, plus trecerea rapidă spre tehnologizare

Cele trei tendinţe actuale de pe piaţa muncii sunt deficit de competenţe în tot mai multe sectoare, îmbătrânirea persoanelor active şi integrarea dificilă a tinerilor în piaţa muncii, plus trecerea rapidă spre tehnologizare, a declarat Ciprian Văcaru, secretar de stat, Ministerul Muncii în cadrul conferinţei ZF HR TRENDS 2026.  ”Dacă ne uităm la tendinţele cu care pe care le avem în 2026 pe piarţa forţei de muncă, vorbim de un deficit de competenţe în tot mai multe sectoare de activitate din România. Vorbim despre o integrare dificilă a tinerilor pe piaţa forţei de muncă şi o îmbătrânire rapidă a persoanelor active. Şi vorbim despre trecerea rapidă în industrii tocmai digitalizate şi prin care folosim tot mai mult inteligenţa artificială. Ceea ce duce sau ne reîntoarce la prima problemă la faptul că trebuie să creştem competenţele persoanelor pentru a putea utiliza aceste noi tehnologii”
În continuare, secretarul de stat a spus că este nevoie ca tranziţia dinspre educaţie spre formare şi integrare în piaţa muncii să fie cât mai rapidă şi să nu existe bariere cel puţin din punct de vedere al administraţiei publice care să intervină în acest proces. ”Pentru că vedem foarte bine că ceea ce înainte era considerată o tranziţie uşoară, pentru că competenţele dobândite în sistemul de educaţie erau la un nivel mai înalt şi integrarea în piaţa forţei de muncă era mult mai rapidă. În momentul de faţă avem nevoie ca după finalizarea sistemului de educaţie de multe ori să intrăm într-o parte de perfecţionare, de formare şi de-abia apoi în integrarea tinerilor în piaţa muncii”Ce a mai declarat  Ciprian Văcaru:  În România avem mai multe forme de angajare, nu doar salariaţi. Dacă ţinem cont şi de ele, diferenţa dintre persoanele ocupate din România şi media europeană nu este prea mare. Noi avem undeva spre 70% cu o medie europeană de 75,5%. Guvernul României prim Ministerul Muncii a modificat legislaţia în partea de inspecţia muncii şi a mărit amenziile pentru muncă la negru de zece ori, efectiv de zece ori cu antrumul care era înainte. Dar Inspecţia Muncii a pierdut în ultimii zece ani aproape 50% din angajaţii. Putem să mai intervenim şi putem să mai controlăm la acelaşi nivel pe care îl făceam în momentul în care tot avem tot mai puţini oameni care să meargă pe teren şi să controleze? Din punctul meu de vedere nu.   Din păcate avem necesar de forţă de muncă în absolut toate domeniile şi în absolut toate instituţiile publice din România. Foarte multe persoane care ţin foarte multe instituţii în picioare se află în perioada de ieşire la pensie şi de atunci o să fie extrem de dificil pentru tot ce înseamnă instituţie publică din România şi va duce către o mare problemă pentru mediul privat din România Am venit cu o modificare legislativă în ceea ce priveşte legea asigurărilor sociale de şomaj şi am venit cu această modificare în două direcţii. Una, ne-am dus către partea de ocupare şi am adus şi noi partea de ocupare cât mai aproape de prezent, pentru că avem serviciile gândite pentru integrarea în piaţa forţei de muncă a persoanelor, fie că vorbim de tineri, fie că vorbim de alt tip de persoane. Şi atunci am digitalizat sisteme pentru măsuri active, de mediere, consiliere, formare profesională, care se pot face printr-o platformă online. Contactul cu persoanele care vor să se angajeze şi caută un loc de muncă prin prisma agenţiilor judeţene a ocupării forţei de muncă să fie mult mai facil, mult mai lejer. Am redus bireocraţia, să nu mai vii să îţi depui diverse acte, să te duci fizic la Agenţia Forţei de Muncă. Am introdus un program nou pentru prima oară în România în care am considerat că tinerii trebuie să îşi găsească cât mai repede primul loc de muncă. Ulterior ei se poată să avanseze şi să rămână în piaţa forţei de muncă. Şi atunci cu acest pachet integrat de servicii de mediere, conciliere, reformare, integrarea în piaţa muncii să vină ca un ajutor pentru companii. Şi este clasicul program de subvenţie pentru persoane angajate din diferite grupuri vulnerabile de 2250 de lei. Am propus că pentru tinerii până în 30 de ani, care se duc către primul lor loc de muncă, să poată să obţină o indemnizaţie de 1000 de lei în primele 12 luni de zile şi încă 1250 de lei în următoarele 12 luni de zile, cu obligaţia de a avea un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Avem 170 de milioane de euro pe fonduri europene, pe care le utilizăm în acest program.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Avem un calcul estimativ de 28.000 de tineri pe care vrem să integrăm în următoarea perioadă în piaţa forţei de muncă şi cred că am mai rezolvat ceva prin această modificare legislativă pe care am făcut-o în începutul acestui an. Am închis posibilitatea de a face suveică cu angajaţii în anumite sectoare de activitate. Am observat o tendinţă în special în anumite sectoare de activitate, de genul pază-protecţie, beneficiau de această subvenţie acordată angajatorilor de 2250 de lei. La finalul celor 12 luni, persoana angajată avea demisia şi era mutată pe firma a doua a aceluiaşi patron şi beneficia din nou de această subvenţie de 2250. Un sport naţional.De ce 1.000 lei în primul an şi după aia 1.250? Pentru că ne-am gândit că ideea este ca acel tânăr să rămână în piaţa forţei de muncă şi acel tânăr să îşi creeze o experienţă profesională şi atunci să rămână, să poată beneficia de aceşti 2 ani de zile de subvenţie. Am venit cu o modificare legislativă pentru  pentru protecţia salariaţilor. Ne referim la fondul de garantare. Momentul în care compania intră în concordat preventiv, am modificat legislaţia cu Fondul de garantare, astfel încât companiile care sunt declarate de interes strategic naţional şi se află în această procedură de concordat preventiv pot să vină şi să depună cerere pentru plata salariilor, pentru maxim şase luni de zile. De asemenea, pentru cele aflate în insolvenţă, care puteau beneficia de această garantare a creanţelor salariale, a crescut de la 5 luni la 12 luni periaoda pentru plata salariilor. Avem de lucrat la două directive importante. Una de transparenţă salarială şi cea pentru munca pe platforme. Probabil că într-o săptămână sau două prima directivă va fi pusă în transparenţă decizională. Trebuie să o adaptăm până la jumătatea anului 2026 Nu va avea atât de multe modificări faţă de Directiva europeană. Trebuie să avem o protecţie pentru diferenţa de venituri între sexe. Acesta este obiectivul principal al acestei directive până la urmă. Este un lucru care va trebui respectat, dar care se va întâmpla in-house în fiecare companie. Vor exista nişte mecanisme de control, dacă vor exista plângeri depuse la Inspecţia Muncii de către salariaţii din diverse companii. Nu punem pe tapet pe internet, nu punem veniturile cuiva astfel încât să existe un război în cadrul intern al companiilor. Aveţi deja în proiect un departament care să supravegheze aplicarea acestei directive? Instituţia care va avegea va fi Inspecţia Muncii. Avem Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi. Mai spuneţi de munca pe platformă. Până în acest moment, în România, avem undeva la 150.000 de lucrători străini, de la momentul în care am început să importăm forţă de muncă. În bună parte sunt angajaţi, plătesc CASS. Într-o altă măsură, vedem că se utilizează aceşti lucrători şi în forme de muncă, să le spunem, nelegale. Adică nu au contracte de muncă. Sunt două probleme aici. Unul, problema în care şi-au luat viza de muncă şi nici măcar nu ating pământul României, pentru că, efectiv, se duc direct în alte state UE. Vorbim de o mafie din ţările de provenienţă ale acestor lucrători străini, unde îşi obţin documentele. Mai  avem partea în care, după ce au aterizat în România, au lucrat şi au dus la îndeplinire contractul de muncă. S-a întâmplat ceva în timpul acestui contract de muncă, s-a închis firma, nu mai lucrează acolo, şi-a schimba locul de muncă. Şi nu mai există, din partea acelor agenţii de plasare a forţei de muncă, obligativitatea de a păstra un contract şi de a vedea traseul acelui lucrător. Şi în momentul ăla se pierde şi este racolat.Ce trebuie să ştie companiile de la Ministerului Muncii? În  primul rând, cu siguranţă nu vor mai exista modificări legislative din punct de vedere fiscal pentru companii. Legat de partea de salarii. Am adoptat această directivă pe salariul minim, ceea ce ne oferă o predictibilitate a salariului minim. Şi trei, ne uităm la ceea ce înseamnă creştere salariară şi este sub rata inflaţiei anuale. Depinde foarte mult în România cum ne uităm şi la redistribuirea profitului. Redistribuirea profitului în România şi în alte ţări de provenienţă sau în alte ţări în care lucrează, este cam diferită. Diferenţa aceasta a salariilor pentru aceeaşi muncă şi costul vieţii, care cumva în România a ajuns să fie cam la fel cu alte ţări din vestul Europei, nu este datorată mediului politic. Trebuie să ne uităm şi la cum anumite companii lucrează pe teritoriul României. Cred că 2026 este un an în care trebuie să ne uităm la adaptare. La adaptarea competenţelor, la adaptarea politicilor de ocupare, la adaptarea şi integrarea tinelor în piaţa forţei de muncă. Având în vedere că inteligenţa artificială deja a schimbat piaţa forţei de muncă, înseamnă că trebuie să ne adaptăm la noi competenţe pentru a utiliza inteligenţa artificială  

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici