Christine Lagarde va părăsi conducerea Băncii Centrale Europene (BCE) pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului, a anunțat joi instituția de la Frankfurt. Mandatul de opt ani al fostei ministre franceze de finanțe ar fi trebuit să se încheie la 31 octombrie 2027, potrivit Associated Press. Anunțul a venit cu câteva ore înaintea deciziei de politică monetară de joi, pe fondul unei inflații ridicate de șocul energetic, al tensiunilor pe piața obligațiunilor franceze și al unei curse pentru succesiune care începe imediat.
Ce a anunțat BCE
Potrivit comunicatului oficial al BCE, Lagarde a informat Consiliul guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, că se va retrage din funcție pe 7 februarie 2027. Succesorul său va fi numit de Consiliul European, conform procedurii prevăzute la articolul 283 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Membrii Consiliului guvernatorilor i-au mulțumit și au aplaudat-o îndelung în picioare, mai arată documentul.
„A fost o sursă de mare mândrie să servesc această instituție”, a declarat Lagarde, citată de CNBC. António Costa a precizat, într-o declarație publicată de Consiliul UE, că procesul de numire a succesorului „va fi inițiat astăzi și va continua fără întârziere”, în vederea unei decizii rapide a Consiliului European în formatul zonei euro. Costa i-a mulțumit lui Lagarde pentru „conducerea fermă și hotărâtă” de la preluarea mandatului, în noiembrie 2019.
Calendarul politic francez, în prim-plan
Plecarea în februarie le permite președintelui Emmanuel Macron și celorlalți lideri europeni să ocupe una dintre cele mai puternice funcții economice ale Uniunii înaintea alegerilor prezidențiale din Franța din primăvară, scrutin pentru care sondajele o indică drept favorită pe Marine Le Pen, notează Reuters. „Presupun că acest lucru este determinat de alegerile din Franța”, a spus Carl Hammer, șeful alocării activelor la SEB Investment Management, citat de agenție. „Este clar că politica joacă un rol tot mai important pentru băncile centrale.”
Potrivit unei surse citate de Reuters, Lagarde ar fi ales retragerea anticipată pentru a avea mai multă libertate să se exprime pe teme politice. Informația nu a fost confirmată oficial. CNBC amintește, citând Financial Times, că Lagarde este văzută drept candidată de top la șefia Forumului Economic Mondial.
Knot și Hernández de Cos, favoriții la succesiune
Olandezul Klaas Knot, fost guvernator al băncii centrale a Olandei între 2011 și 2025, și spaniolul Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei (2018–2024) și actual director general al Băncii Reglementelor Internaționale, sunt considerați principalii candidați, potrivit CNBC și Reuters. În septembrie, surse citate de Reuters arătau că Franța l-ar putea susține pe Knot, în schimbul unui candidat francez pentru postul de economist-șef.
„În calitate de fost președinte al Consiliului pentru Stabilitate Financiară al G20, Knot ar putea avea un avantaj”, a scris Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg, într-o notă citată de CNBC. Knot este perceput drept mai „șoim” dintre cei doi, iar o eventuală numire a sa ar putea sprijini euro, dar ar putea pune presiune pe spread-urile obligațiunilor franceze și periferice, potrivit Validus Risk Management. Schimbările nu se opresc la vârf: economistul-șef Philip Lane și membrul Comitetului executiv Isabel Schnabel urmează, de asemenea, să plece anul viitor, notează CNBC.
Context: inflație de 3,8% și presiune pe Franța
BCE a majorat dobânzile de două ori în acest an, în iunie și septembrie, cu câte 25 de puncte de bază, iar din 16 septembrie dobânda la facilitatea de depozit este de 2,50%. Inflația din zona euro a urcat în septembrie la 3,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, alimentată de scumpirea energiei după războiul cu Iranul. Înaintea ședinței, economiștii și piețele anticipau menținerea dobânzilor, cu o nouă majorare posibilă în decembrie; RBC estima o ultimă creștere, la 2,75%, în timp ce piețele monetare evaluau până la trei majorări suplimentare, notează Reuters.
Diferența de randament dintre obligațiunile franceze și Bund-urile germane, principalul indicator al îngrijorărilor privind Franța, era joi de 153,50 puncte de bază, după ce săptămâna trecută atinsese aproape 178 de puncte de bază, un maxim al ultimilor aproape 15 ani. Euro se tranzacționa în jurul a 1,1145 dolari, după un declin de aproape 2% față de dolar în această lună, iar investitorii au acumulat cea mai mare poziție „short” pe moneda unică din ultimul deceniu, evaluată la aproape 19 miliarde de dolari, potrivit Reuters.
Pe piețele de acțiuni, indicele paneuropean STOXX 600 câștiga 0,5% la începutul după-amiezii, susținut de rezultatele trimestriale, în contrast cu scăderea de circa 1% a contractelor futures pe Nasdaq, după rezultatele Alphabet.
Surse: comunicatul BCE, declarația președintelui Consiliului European, Reuters, CNBC, Associated Press.
