Bogdana Buhoş, Partener Assurance, Deloitte România: Adoptarea IFRS în România: când raportarea financiară devine oportunitate strategică

Grupurile multinaţionale şi cele naţionale cu venituri consolidate de cel puţin 750 de milioane de euro au acum posibilitatea de a trece de la raportarea financiară conform normelor de contabilitate statutară, reglementate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1.802/2014, la reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), aplicabile în România prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 2.844/2016. Clarificările au fost aduse prin actele publicate în Monitorul Oficial din 13 martie 2026 şi vizează grupurile de companii cărora li se aplică Legea nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare. Legea nr. 431/2023 stabileşte obligaţii specifice de raportare financiară şi fiscală pentru entităţile constitutive cu venituri consolidate ridicate. Obiectivele legiuitorului sunt asigurarea transparenţei şi comparabilităţii informaţiilor financiare la nivel internaţional, reducând astfel posibilităţile de evitare a impozitelor, şi sprijinirea companiilor în alinierea la standarde recunoscute internaţional. Acest ordin face parte dintr-un efort mai amplu de combatere a optimizării fiscale agresive. Prin corelarea cu cerinţele globale privind impozitul minim, România transmite un semnal clar că doreşte să reducă arbitrariul fiscal şi să crească disciplina în raportarea financiară. Din această perspectivă, măsura este nu doar justificată, ci şi necesară.
Pe de altă parte, această evoluţie legislativă reflectă o realitate deja prezentă în piaţă: multe companii din România fac parte din grupuri internaţionale sau sunt evaluate de investitori şi finanţatori pe baza unor indicatori calculaţi în logica IFRS. În practică, acest lucru înseamnă că multe companii operează deja cu două cadre de raportare: contabilitatea statutară, conform reglementărilor locale, şi raportarea către grup prin pachete de raportare bazate pe IFRS. Această dualitate generează inevitabil complexitate operaţională: reconcilierea permanentă între două sisteme de raportare, ajustări recurente în procesele de consolidare şi interpretări diferite ale tratamentelor contabile. Pe termen lung, aceste procese devin costisitoare şi ineficiente.IFRS: mai mult decât conformitate Din acest motiv, tot mai multe companii analizează conversia la IFRS nu doar ca pe un exerciţiu de conformitate, ci ca pe o modalitate de simplificare şi aliniere a modelului de raportare financiară. Adoptarea IFRS poate aduce beneficii concrete. În primul rând, contribuie la simplificarea proceselor de raportare. Eliminarea unei părţi semnificative a ajustărilor de „conversie” necesare pentru raportarea către grup reduce dependenţa de procese manuale şi nevoia de reconciliere continuă între două cadre contabile. În al doilea rând, îmbunătăţeşte comparabilitatea indicatorilor financiari în raport cu cei utilizaţi de investitori şi instituţii financiare la nivel internaţional. În al treilea rând, poate facilita accesul la finanţare sau participarea în procese de tranzacţionare, întrucât informaţia financiară este deja aliniată la standardele utilizate pe pieţele internaţionale.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

IFRS ca proiect de transformare financiară Experienţa proiectelor de conversie arată că adoptarea IFRS este cu adevărat eficientă atunci când este abordată ca un proiect de transformare a funcţiei financiare, nu doar ca un exerciţiu tehnic. În practica Deloitte, aceste proiecte sunt structurate, de regulă, în trei etape principale: analiza cadrului actual de raportare şi identificarea diferenţelor relevante (Gap Assessment), modelarea impactului financiar şi tehnic al conversiei, inclusiv aplicarea IFRS 1, precum şi implementarea tratamentelor contabile şi integrarea principiilor IFRS în procesele financiare şi operaţionale. Această abordare permite organizaţiilor nu doar să adopte IFRS, ci şi să îşi simplifice procesele financiare şi să îmbunătăţească transparenţa informaţiei financiare.Adoptarea IFRS în contextul actual: între oportunitate strategică şi transformare organizaţională Într-un context marcat de schimbări fiscale, cerinţe tot mai ridicate de transparenţă şi integrare profundă în economia globală, companiile din România îşi reevaluează tot mai frecvent modelul de raportare financiară. Pentru multe dintre ele, conversia la IFRS nu mai este o simplă întrebare teoretică, ci o decizie strategică privind modul în care compania îşi organizează şi comunică performanţa financiară. În final, IFRS nu este doar un set de standarde. Este un limbaj financiar global, iar companiile care îl adoptă devreme sunt cele care îşi pot comunica cel mai clar performanţa într-o economie din ce în ce mai conectată.      

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici