Banca Mondială a revizuit în jos estimările privind creşterea economică din 2026 a României, la 0,5%, de la 1,3% în ianuarie, dar spune că ajustarea fiscală dă rezultate. Deficitul bugetar este estimat să coboare sub 6% din PIB până în 2027

Banca Mondială estimează o creştere economică de 0,5% în acest an în România, cu 8 puncte procentuale sub nivelul prognozat în luna ianuarie, în timp ce pentru 2027 estimările au fost ajustate tot în jos, la 1,4%, de la 1,9% în raportul anterior. La nivel regional, raportul ECA Economic Update al Grupului Băncii Mondiale, publicat miercuri, prevede o creştere economică de 2,4% în 2026 şi de 2,3% în 2027, în zona care include România, Polonia, Bulgaria şi Croaţia.
”Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, ritmul de creştere economică a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, precum şi politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă faţă de aproape 6% în 2024, reducând creşterea economică la 0,7%, cea mai lentă de la începutul pandemiei de COVID-19”, scriu analiştii BM.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

În paralel, pe fondul unui pachet solid de reforme, care include majorări de impozite şi îngheţarea cheltuielilor, deficitul bugetar din România s-a redus anul trecut la 8% din PIB, de la 9,3% în 2024, în ciuda unei creşteri mai lente a producţiei. Ajustarea fiscală din România a dat deja rezultate, randamentul obligaţiunilor de stat pe 10 ani scăzând cu aproape 1,5 puncte procentuale faţă de nivelul maxim de 8,6% atins în mai 2025. În aceste condiţii, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar va coborî sub 6% din PIB până în 2027.  În ceea ce priveşte piaţa muncii, Banca Mondială notează că ţările cu venituri ridicate din Europa Centrală (Bulgaria, Croaţia, Polonia şi România) trebuie să intensifice investiţiile private în cercetare şi dezvoltare şi să treacă la dezvoltarea bazată pe inovare. Integrarea acestor ţări pe pieţele globale începând cu anii 1990 a generat o creştere puternică, locuri de muncă solide şi o convergenţă substanţială cu Uniunea Europeană. Fondurile structurale importante ale UE au jucat un rol crucial, contribuind la finanţarea unor reforme structurale ample şi a unor politici industriale ţintite. În ciuda acestor progrese, aceste ţări rămân departe de vârful tehnologiei. Măsurile de stimulare a finanţării cercetării şi dezvoltării, asigurând în acelaşi timp un mediu competitiv, sunt esenţiale pentru a le ajuta să stimuleze creşterea productivităţii şi să creeze locuri de muncă de înaltă calitate, se mai arată în raport. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Tweet

Urmărește

Print
Mail

Articole recomandate

...

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici