România a oferit una dintre cele mai impresionante poveşti de convergenţă din Uniunea Europeană, dar se află acum într-un punct de cotitură şi trebuie să pornească un nou ciclu de creştere, care implică investiţii, infuzie de noi idei şi tehnologie şi inovaţie, a declarat Antonella Bassani,vicepreşedintele pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale în cadrul dezbaterii ”România: creştere economică bazată pe competitivitate”, organizată marţi, la Palatul Victoria, de Guvernul României şi Grupul Băncii Mondiale. ”Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% în media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare. Sunt puţine ţări care au avansat atât de repede, trecând de la margine către centrul economic european. Şi sunt puţine ţări care au reuşit să scape de această capcană a venitului mediu. România a reuşit să le facă pe ambele şi suntem mândri că am însoţit România în această călătorie, o călătorie de succes. Dar, în acelaşi timp, este un punct de cotitură pentru ţară”.
Antonella Bassani a explicat că modelul de creştere din România, care a deservit bine ţara, resimte acum provocări reprezentate de contextul fragmentat, de încetinirea structurilor în cadrul economiilor europene şi de tendinţele demografice care pun presiune pe modelul de creştere actual. În paralel, dezvoltarea tehnologică rapidă reconfigurează economia globală – instrumentele digitale, automatizarea, AI-ul schimbă modul în care companiile concurează şi modul în care funcţionarii lucrează. Iar aceste schimbări generează oportunităţi puternice pentru productivitate şi locuri de muncă mai bine plătite, dar, în acelaşi timp, generează şi un cost de inactivitate, atât pentru companii, cât şi pentru guvern. ”Pentru a restimula competitivitatea şi creşterea creativă, considerăm că România trebuie să pornească un nou ciclu de creştere, care implică investiţii, infuzie de noi idei şi tehnologie şi inovaţie. Iar asta înseamnă ca economia să se îndrepte către produse care se folosesc de diferenţiere prin investiţii, dezvoltare, cercetare, reformarea instituţiilor din sectorul public – şi ele esenţiale pentru această tranziţie. Şi investiţiile în continuare în educaţie, formare, competenţe digitale şi aspecte manageriale sunt esenţiale. Fără abilităţi puternice, inovaţia nu poate fi scalată”, a adăugat reprezentantul Băncii Mondiale. În aceste condiţii, Antonella Bassani crede că România are ce trebuie pentru a avea succes, însă adaptarea la schimbările din contextul global este esenţială pentru creşterea pe termen lung. Ea este de părere că România a luat nişte decizii dure, dar necesare pentru a stabiliza finanţele publice şi pentru programul de consolidare fiscală.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave(„adoceanroueerkxgpoo”,{myMaster:”os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7″}) }());
”Aceşti paşi deja dau rezultate: deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ţinta agreată cu Uniunea Europeană. Calitatea ajustărilor fiscale contează la fel de mult ca amploarea acestora. Cheltuielile au fost echilibrate, favorizând investiţiile productive, în timp ce reformele structurale au fost realizate în paralel”. Antonella Bassani a continuat spunând că un zgârie-nori are nevoie de o fundaţie solidă şi consolidarea fiscală din România este o fundaţie solidă, în raport cu care România poate să continue să-şi construiască propriul zgârie-nori. Dar capabilitatea trebuie să fie însoţită de eforturi pentru inovare. În discursul ei, reprezentanta BM a întrebat , retoric, cum poate România să restimuleze creşterea în contextul în care spaţiul fiscal e restrâns, condiţiile externe sunt volatile şi vechiul model nu mai generează aceeaşi profitabilitate. În opinia Antonellei Bassani, sunt două surse de finanţare a creşterii care ar trebui să stea în centrul strategiei. Pe de o parte, o mobilizare puternică a capitalului privat, şi naţional, şi internaţional. Şi a doua, o mobilizare complet eficientă a fondurilor europene. În acest context, ea consideră că principala constrângere pentru România nu mai este accesul la capital şi educaţie, ci creşterea productivităţii. ”România are deja multe din ingredientele esenţiale: persoane talentate, ingineri, antreprenori, un sector TIC foarte puternic, acces la piaţa europeană şi finanţare europeană nemaiîntâlnite până acum. Iar rolul nostru acum este să identificăm forţa aceasta şi să o folosim pentru a creşte standardele de trai şi salarizare din ţară. Iar astăzi avem oportunitatea de întâlniri cu cercetători, practicieni, investitori, inovatori de la diverse instituţii pentru a face un schimb de cunoştinţe şi pentru a explora opţiuni şi soluţii. Haideţi să profităm de această ocazie pentru a face un schimb de idei în mod deschis, să identificăm acele acţiuni ce pot fi puse în aplicare şi să trecem de la discuţie la execuţie”, a încheiat Antonella Bassani.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
