Prelungirea conflictului din Iran şi riscurile asociate pentru aprovizionarea globală cu petrol generează efecte tot mai vizibile asupra economiilor europene, inclusiv asupra celei româneşti, creşterea PIB putând fi afectată de inflaţie, scăderea exporturilor şi incertitudine, arată o analiză realizată de specialiştii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. „Într-un context marcat de volatilitate ridicată pe pieţele energetice, creşterea preţurilor la combustibili devine unul dintre principalele canale de transmitere a şocului geopolitic către economia reală. Scumpirea petrolului poate încetini creşterea economică prin trei mecanisme principale. Primul este direct: creşterea preţurilor erodează puterea de cumpărare, ceea ce duce la reducerea consumului şi, implicit, la temperarea ritmului de creştere economică. Celelalte două canale sunt indirecte. Pe de o parte, încetinirea economiei globale, în special a zonei euro, principalul partener comercial al României, are un impact şi asupra economiei locale. Pe de altă parte, creşterea incertitudinii economice determină atât companiile, cât şi populaţia să aibă un comportament prudent, amânând sau reducând investiţiile şi cheltuielile neesenţiale”, explică Csaba Bálint, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
În opinia lui, considerând aceste canale de influenţă, fiecare creştere de 10% a preţului barilului de petrol Brent poate adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflaţiei din România. La debutul conflictului Rusia-Ucraina, pe 23 februarie 2022, preţul petrolului Brent era de 96,84 USD/baril, ajungând o lună mai târziu la 119,03 USD/baril, ceea ce înseamnă o creştere cu 22,91%. În acelaşi interval, cotaţia TTF a gazului natural a urcat de la 88,89 euro/MWh la 111,61 euro/MWh (+25,55%). Prin comparaţie, în cazul conflictului SUA/Israel-Iran, dinamica a fost semnificativ mai accentuată. Preţul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USD/baril, pe 28 februarie 2026, la 115,86 USD/baril după o lună (+59,85%), în timp ce cotaţia TTF a gazului natural a avansat de la 31,96 euro/MWh la 54,81 euro/MWh, marcând o creştere cu 71,50%.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
„În 2022, criza preţului gazelor naturale s-a acutizat abia după câteva luni, la începutul perioadei de toamnă, iar un scenariu asemănător s-ar putea întâmpla şi în acest an, dacă războiul iranian escaladează şi se prelungeşte până în toamnă. Este important de subliniat că perturbarea cauzată de închiderea Strâmtorii Ormuz este de aproximativ 15 până la 20 de ori mai mare decât impactul asupra ofertei observat în primele luni ale războiului din Ucraina, ceea ce o transformă într-o ameninţare directă mult mai mare pentru disponibilitatea globală a petrolului”, spune Bálint-Zsolt Nagy, cercetător RoEM-UBB FSEGA. În plus, arată analiza echipei RoEM-UBB FSEGA, în 2022, guvernul României a beneficiat de un spaţiu de manevră mai larg pentru intervenţii/subvenţii, deoarece bugetul statului intrase deja pe o traiectorie de consolidare după pandemie, cu o valoare de 6,7% din PIB în 2021, în timp ce, la finalul anului trecut, deficitul a fost mai mare, de 7,6%. Cele trei canale principale prin care conflictul din Orientul Mijlociu poate afecta negativ ritmul de creştere economică sunt inflaţia ridicată, reducerea exporturilor şi incertitudinile economice, companiile preferând să amâne investiţiile programate pentru această perioadă, pentru a rămâne flexibile şi pregătite pentru scenarii economice neplanificate. Populaţia preferă, de asemenea, să economisească prin amânarea sau reducerea investiţiilor şi a consumului, în general. La nivelul bugetului de stat, investitorii devin mai prudenţi în faţa acestor riscuri ceea ce poate contribui la o creştere a costului finanţării datoriei statului. În privinţa măsurilor de atenuare a crizei, specialiştii RoEM-UBB FSEGA apreciază că plafonarea preţurilor la carburanţi prin limitarea adaosului comercial reprezintă doar o soluţie pe termen scurt, menită să ofere companiilor şi gospodăriilor un interval de adaptare la noua situaţie. Pe termen lung, însă, astfel de intervenţii pot genera dezechilibre în piaţă, inclusiv riscuri de penurie a produselor, ceea ce le face nesustenabile. „În prezent, problema fundamentală o reprezintă reducerea cantităţii de petrol disponibil, ca urmare a blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, evoluţie care se reflectă direct în creşterea preţurilor la carburanţi. Guvernul a intervenit deja pentru a atenua şocul iniţial asupra pieţei combustibililor prin măsuri cu caracter temporar, valabile până la 30 iunie 2026, asigurând astfel un interval de timp pentru adaptarea agenţilor economici la noile condiţii de piaţă. În acelaşi timp, având în vedere că problema structurală nu poate fi gestionată pe termen mediu şi lung prin intervenţii similare, rolul esenţial al oricărui guvern este de a se asigura că politicile adoptate nu accentuează dezechilibrele bugetare deja existente. Într-un context fiscal fragil, marcat de un spaţiu de manevră restrâns, calibrul şi sustenabilitatea măsurilor fiscal-bugetare devin critice”, adaugă Csaba Bálint. Echipa RoEM-UBB FSEGA consideră că soluţionarea durabilă a conflictului din Iran ar putea duce la stabilizarea pieţelor energetice în aproximativ una sau două luni. Cu toate acestea, chiar şi în cazul acestui scenariu optimist, precedentul creat de tensiunile geopolitice şi geo-economice, asociat cu riscul perceput al unei reizbucniri a conflictului, ar putea continua să influenţeze evoluţia pieţelor energetice.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro