Plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, măsura propusă recent de ministrul Agriculturii cu scopul declarat de a ajuta pe termen scurt gospodăriile vulnerabile, riscă să devină „o sabie cu două tăişuri”, provocând creşteri de preţuri la bunurile nealimentare, falimente în sectorul alimentar şi chiar deficite temporare la anumite tipuri de alimente, consideră specialiştii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. „Începând cu 2021, inflaţia din România şi din ţările UE a fost determinată în principal de creşterea preţurilor la energie şi materii prime, cu impact semnificativ în costurile de producţie în toate domeniile economice – alimentar şi non-alimentar. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflaţia prin creşterea nesustenabilă a cererii interne. Pornind de la această realitate, limitarea adaosului comercial, deşi aduce un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieţii. În prezent, combaterea inflaţiei în România depinde de politici bugetare responsabile, sprijinite de instrumentele politicii monetare. Extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la creşteri ale preţurilor la bunurile nealimentare, până la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar şi chiar lipsuri locale şi temporare de alimente”, explică Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.
În prezent, în România, adaosul comercial al alimentelor de bază este plafonat la 20% în cazul procesatorilor, la 5%, în cazul lanţurilor de distribuţie, şi la 20%, în cazul distribuitorilor, ceea ce înseamnă că preţul alimentelor de bază în magazine poate fi mai mare cu maximum 51,2% faţă de costul producţiei. Scopul acestor măsuri, consideră specialiştii RoEM-UBB FSEGA, este atenuarea inflaţiei şi creşterea venitului real, mai ales la nivelul populaţiei cu venituri mici, unde alimentele de bază reprezintă o parte semnificativă a cheltuielilor lunare. Săptămâna trecută, ministrul Agriculturii a propus ca adaosul comercial să fie plafonat la toate produsele agroalimentare, nu doar la alimentele de bază, în cazul în care inflaţia depăşeşte rata anuală de 5%. „Datele arată că preţurile produselor alimentare au crescut rapid după 2023, odată cu introducerea măsurilor menţionate: cu aproximativ 5-6% în 2023 şi 2024, accelerând spre aproape 8% în 2025. Astfel, pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflaţia mărfurilor alimentare, chiar dacă preţurile produselor cu adaos plafonat au scăzut rapid imediat după implementarea măsurii. În acelaşi timp, datele Institutului Naţional de Statistică arată o diferenţă clară în evoluţia preţurilor între alimentele de bază supuse plafonării adaosului comercial, conform OUG 67/2023 şi prelungirilor ulterioare, şi produsele alimentare neplafonate”, adaugă Markó Balázs. Statisticile oficiale indică faptul că produsele incluse în coşul de bază reglementat au înregistrat o stabilizare sau chiar o dinamică deflaţionistă în termeni anuali, înregistrându-se scăderi de preţuri la produse precum cartofi, mălai sau făină, şi creşteri moderate la carnea de porc. În contrast puternic, alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate, adesea de două cifre, cum este cazul cafelei, cărnii de bovină, produselor zaharoase şi fructelor de import.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
„Pe lângă plafonări, aceste scumpiri au fost şi rezultatul creşterii costurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale, cum este cazul boabelor de cafea. În acelaşi timp, această evoluţie asimetrică sugerează şi o reajustare a strategiilor de preţ din partea retailerilor, care tind să compenseze limitarea marjelor de profit impusă pe alimentele de bază prin aplicarea unor adaosuri comerciale superioare asupra produselor nereglementate, transferând astfel presiunea inflaţionistă către restul coşului alimentar”, spune Rácz Béla-Gergely, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA. Specialiştii subliniază că sectorul alimentar din România este dominat de producători mici şi de distributori şi comercianţi de dimensiuni reduse, iar adaosul comercial reflectă în principal costurile cu munca şi capitalul, nu puterea de piaţă a firmelor. Prin urmare, plafonarea acestuia poate duce la pierderi sau reduceri salariale în firmele comerciale şi alimentare şi poate determina creşteri de preţ la bunurile neplafonate. ”Dacă plafonarea se extinde la mai multe produse şi limitele adaosurilor diferă semnificativ de condiţiile pieţei de muncă şi de capital, rata falimentelor şi desfiinţării firmelor alimentare poate creşte, generând lipsuri temporare şi locale de alimente. Mai mult, măsura poate dezavantaja întreprinderile şi magazinele mici faţă de firmele mari, care au mai multe opţiuni de a transfera creşterile de preţ pe alte bunuri şi servicii, făcând astfel majorările de preţ mai vizibile în magazinele locale de dimensiuni reduse”, spune Rácz Béla-Gergely. De asemenea, analiştii RoEM-UBB FSEGA consideră că, deşi profiturile temporar ridicate contribuie în mod automat la creşterea inflaţiei, ele pot avea efecte pozitive, precum stimularea producţiei sau atragerea de noi competitori pe piaţă, ceea ce, pe termen lung, poate duce la scăderea preţurilor. Plafonarea adaosului comercial elimină acest efect de stimulare economică, fără să abordeze motivele principale ale inflaţiei. „Plafonarea adaosului comercial nu adresează cauzele principale ale inflaţiei, deficitul ridicat şi creşterea costului energiei şi a materiilor prime pe pieţele internaţionale – astfel, nu poate reduce inflaţia şi nu poate oferi o soluţie la criza costului vieţii pe termen mediu-lung. În acelaşi timp, criza costului vieţii poate fi ameliorată cu ajutoare fixe, acordate strict gospodăriilor cu venituri mici. Eliminarea controlului preţurilor în toate sectoarele economice şi înlocuirea acestora cu transferuri fixe şi oferite exclusiv celor aflate într-o situaţie socio-economică dezavantajată înseamnă o soluţie parţială mai potrivită pentru problemele sociale cauzate de inflaţia ridicată şi îmbunătăţeşte în acelaşi timp eficienţa pieţelor în toate sectoarele economice”, spune Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA. Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro