Investițiile în inteligență artificială susțin economia mondială în fața scumpirii energiei, însă această rezistență are limite. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere globală de 3,1% în 2026, cu 0,1 puncte procentuale peste prognoza din iulie, dar avertizează că stocurile energetice, bugetele publice și capacitatea statelor de a absorbi un nou șoc sunt tot mai solicitate.
Noul raport World Economic Outlook descrie o economie globală împărțită între două forțe. Pe de o parte, conflictul din Orientul Mijlociu și prețurile ridicate ale petrolului apasă costurile de producție, transportul și inflația. Pe de altă parte, investițiile în centre de date, semiconductori și aplicații de inteligență artificială alimentează cererea și activitatea economică în țările bine conectate la acest ciclu tehnologic.
Creștere de 3,1%, dar sub ritmul din 2025
FMI a îmbunătățit ușor prognoza pentru 2026, de la 3% la 3,1%. Rezultatul rămâne însă sub avansul de 3,5% înregistrat în 2025. Pentru 2027, instituția păstrează o estimare de creștere globală de 3,4%, condiționată de calmarea treptată a șocului energetic.
Scenariul de bază presupune că transporturile de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz vor începe să se normalizeze din martie 2027, iar condițiile de navigație se vor apropia în linii mari de situația anterioară conflictului până în octombrie 2027. Este o ipoteză importantă: o nouă întrerupere a aprovizionării ar ajunge rapid în facturile companiilor și ale populației.
FMI estimează că petrolul va costa în medie aproximativ 96 de dolari pe baril în 2026, cu aproape 41% mai mult decât anul trecut. Inflația globală ar urca astfel la 4,7%, de la 4,1% în 2025. Chiar dacă o parte din scumpire a fost absorbită prin redirecționarea livrărilor și folosirea rezervelor, aceste soluții nu pot fi repetate la nesfârșit.
