Povestea „banilor ieftini”, susţinuţi cu dobânzi de politică monetară în jur de zero, a dominat pieţele financiare globale în deceniul trecut al actualului secol. Noi, în România, din cauza unui ciclu inflaţionist ce ne-a tocat nervii şi banii din 2017 până în 2019, n-am avut şansa să ne bucurăm de împrumuturi ieftine. Dar, în contextul istoric al unei rate anuale a inflaţiei cu un vârf de 5,41 la sută, BNR nu a ţinut scara dobânzii-cheie să urce mai sus de 2,50 la sută. Practic, a ridicat în faţa inflaţiei un baraj susţinut cu o dobândă real-negativă…cât jumătate din rata anuală a creşterii preţurilor. Astfel că împrumuturile nu au depăşit nivelurile unor costuri moderate. Iar după ce, în 2020, inflaţia a fost radical eradicată, dobânda de politică monetară a coborât la 1,25 la sută. La acest nivel al dobânzii de politică monetară – cel mai de jos al costului creditului din întreaga istorie de aproape 145 de ani a băncii noastre centrale – au fost aliniate multe alte dobânzi.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
