Claudiu Nasui critică modificările propuse în transparența bursieră după listarea Hidroelectrica

Claudiu Nasui, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de gestionarea resurselor statului, a exprimat recent nemulțumirea față de direcția în care se îndreaptă transparența pe piața de capital românească, în contextul recentei listări a Hidroelectrica. Nasui subliniază că, deși listarea unei companii la bursă este adesea asociată cu o creștere a transparenței, în cazul Hidroelectrica lucrurile stau altfel.

"Acum că s-a listat Hidroelectrica, statul vrea să distrugă transparența de pe bursă. Mai țineți minte când ne ziceau că listarea la bursă aduce transparență? Ei bine ce să vezi? Pentru că au listat Hidroelectrica și băieții conectați politic de acolo nu vor transparență nici în ruptul capului, vor acum să schimbe regulile pentru toată lumea. Vor să elimine raportările trimestriale de la companiile listate la bursă. Băieții au avut de ales. Fie se transparentizează ei după standardele bursei, fie opacizează toată bursa. Au ales varianta doi", a declarat Claudiu Nasui.

Critica lui Nasui vizează o schimbare legislativă propusă, care ar elimina obligativitatea raportărilor trimestriale pentru companiile listate, o practică standard în multe piețe de capital, menită să asigure un grad ridicat de transparență și previzibilitate pentru investitori.

Mai mult, Nasui îl acuză pe ministrul finanțelor, domnul Boloș, de partizanat în această decizie, sugerând că acesta favorizează interesele anumitor grupuri, în detrimentul bunei guvernări și transparenței: "Domnul Boloș, ministrul finanțelor, a ales din nou să țină partea specialilor, de data asta nu pensionarii speciali, ci băieților din energie."

Aceste declarații vine în contextul în care piața de capital din România se străduiește să atingă standardele internaționale și să atragă mai mulți investitori. Modificările propuse ar putea avea un impact semnificativ asupra percepției investitorilor despre piața românească, potrivit analiștilor.

Nasui a fost vocal în trecut și în privința altor aspecte ale guvernării, punând accent pe nevoia de transparență și eficiență în administrarea resurselor publice. Rămâne de văzut dacă aceste noi preocupări vor genera schimbări în legislația românească sau dacă vor rămâne doar o voce critică în peisajul politic actual.