Recunosc că mă număr printre cei care, din comoditate, preferă să folosească plăţile digitale mai tot timpul. Totuşi, anul acesta m-am confruntat deseori cu situaţia în care să trebuiască să „dau o fugă” la bancomat – pentru că, se pare, „cash is king” – în multe locuri din România, dar şi din afara ei. Recent, când mi s-a cerut cash la un magazin de piese auto, cât şi la service, businessuri mici din Bucureşti, nu am fost luată prin surprindere. Pe de altă parte, sunt surprinsă de fiecare dată când ajung la vreo gară din Harghita – Mureş (nu generalizez, am păţit asta de trei ori, în perioade diferite) unde „sunt probleme cu cardul” şi eşti privit ca o persona non grata pentru că încerci să revoluţionezi plăţile CFR. Totuşi, asta se întâmplă şi la alte case şi în alte „pieţe”. Spre exemplu, am fost surprinsă să văd că la un hotel din Bulgaria, pe timp de seară, plăţile cu cardul la barul restaurantului nu erau acceptate deloc (şi nu era un hotel obscur, ci un business „serios”). Dar nu doar la vecinii noştri cunoscuţi pentru faptul că preferă plăţile lichide stau aşa lucrurile – în aeroportul din Napoli am plătit cu 1 euro mai mult un bilet de autocar, doar pentru că am ales să folosesc plata digitală, iar în provincia Emilia-Romagna, Florin Talpeş a inspirat chiar şi un articol în presa internaţională atunci când a plătit cash taxiurile invitaţilor de la un eveniment organizat în parteneriat cu Ferrari (de altfel, chiar el a exclamat atunci, „Cash is king”). Chiar dacă e neplăcut să ţi se impună să porţi cash cu tine, trebuie să nu uităm că, chiar şi în universul plăţilor digitale, nu e rău să deţii şi nişte economii în cash. Cash-ul rămâne cea mai folosită formă de plată şi în pieţele vestice potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală Europeană şi publicat la începutul acestui an, 60% dintre cetăţeni vor să aibă în continuare opţiunea să plătească cash. Totuşi, există o evoluţie – în 2016 şi 2019, 79% şi 72% din totalul tranzacţiilor la puncte de vânzare cum ar fi magazinele sau restaurantele erau cash. În 2022, acest procent a scăzut până la 59%. Concluzia BCE, dar şi a noastră, este că un sistem de plăţi sănătos garantează accesul la diferite opţiuni de plată, precum şi libertatea de a alege – avantaje există pentru ambele tipuri de plăţi.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
