Banca Angliei (BoE) a majorat joi dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, la 4%, prima creștere din august 2023, și a avertizat că probabil nu va fi ultima dacă războiul SUA–Iran continuă. Comitetul de Politică Monetară (MPC) a votat 8–1, iar singurul vot divergent a cerut o majorare mai agresivă, de 0,5 puncte, la 4,25%.
Decizia, anunțată la Londra și prezentată de Reuters, CNBC și AP, aliniază BoE la Rezerva Federală și la Banca Centrală Europeană, care începuseră deja să înăsprească politica monetară ca reacție la șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu. Majorarea era aproape în totalitate anticipată de piețe, însă structura votului a surprins: spre deosebire de așteptările din sondajul Reuters, opinia separată nu a venit din partea unui membru care voia menținerea dobânzii, ci de la Catherine Mann, care a cerut o creștere de 50 de puncte de bază.
Bailey: „Nici nu pare probabil să fie ultima”
„Majorarea de astăzi nu trebuie văzută ca prima dintr-o serie lungă și inevitabilă de creșteri. Dar, dacă nu se rezolvă conflictul din Orientul Mijlociu, nici nu pare probabil să fie ultima”, a declarat guvernatorul Andrew Bailey, potrivit comunicatului BoE.
Inflația din Marea Britanie a urcat la 3,5% în septembrie, iar banca centrală se așteaptă acum ca aceasta să ajungă la aproximativ 5% la mijlocul anului 2027, de peste două ori ținta de 2%. Potrivit Reuters, în scenariul central inflația revine la țintă abia în trimestrul al treilea din 2028, cu șase luni mai târziu decât estima BoE în iulie. Într-un scenariu advers, cu petrolul la un vârf de circa 130 de dolari pe baril, inflația ar atinge 6,2% în trimestrul al treilea din 2027.
În același timp, BoE și-a revizuit în sus estimările de creștere economică, la 1,6% pentru acest an și 1,3% pentru anul viitor, invocând date mai solide decât se aștepta, inclusiv investițiile în inteligență artificială, relatează Reuters.
Divergențe în MPC privind pașii următori
Minutele ședinței arată opinii împărțite despre amploarea înăspririi viitoare. Viceguvernatorul Clare Lombardelli a spus că o nouă majorare va fi probabil necesară pe termen scurt, iar economistul-șef Huw Pill și membrul extern Megan Greene au vorbit despre nevoia unor creșteri suplimentare. În schimb, Swati Dhingra și Alan Taylor au transmis că vor avea nevoie de dovezi mai clare ale efectelor de runda a doua înainte de a susține noi majorări.
Mann a justificat votul pentru o creștere de 50 de puncte de bază prin riscul unor „efecte neliniare” asupra inflației și prin argumente de credibilitate a băncii centrale, potrivit declarației publicate de BoE și citate de CNBC.
Reacția pieței: lira și randamentele urcă
Lira sterlină s-a apreciat după decizie, la 1,3477 dolari, de la 1,3453 anterior, și s-a întărit ușor față de euro, potrivit Reuters. Randamentele titlurilor de stat britanice (gilts) au crescut: randamentul la doi ani, cel mai sensibil la așteptările privind dobânzile, a urcat cu circa 4 puncte de bază, la aproximativ 4,78%, iar cel la 10 ani cu 2 puncte de bază, la 5,15%, arată datele citate de CNBC. Indicele FTSE 100 de la Londra era în creștere cu 0,7%, potrivit Reuters.
Piețele financiare anticipau deja trei majorări de câte un sfert de punct în 2027, mai mult decât estimează majoritatea economiștilor. Bailey a explicat diferența prin faptul că piețele încorporează riscul unei noi creșteri bruște a prețurilor la energie. Următoarea decizie de politică monetară a BoE este programată pe 17 decembrie.
Contextul energetic s-a schimbat însă în ultimele zile: cotația Brent a coborât sub 100 de dolari pe baril, pe fondul speranțelor privind o încheiere mai rapidă a războiului cu Iranul după victoria democraților în alegerile intermediare din SUA, ceea ce ar putea tempera presiunea pentru noi majorări.
Surse: Bank of England (Monetary Policy Summary, noiembrie 2026), Reuters, CNBC, AP.
