Criza socială din Franța s-a mutat pe piața datoriilor. Randamentul obligațiunilor de stat franceze pe 10 ani a urcat joi până la 5,1415%, cel mai ridicat nivel din iulie 2002, și a depășit, pentru prima dată din 2013, randamentul titlurilor de stat americane cu aceeași scadență. Prima de risc cerută de investitori față de Bundurile germane a ajuns la 173,58 puncte de bază, cel mai mare nivel din noiembrie 2011, în plină criză a datoriilor din zona euro, potrivit Reuters.
Randamentul OAT (obligațiunile de stat franceze) pe 10 ani crește cu 11,5 puncte de bază, la 5,11%, după vârful intraday de 5,1415%, iar pragul simbolic de 5% fusese depășit încă de miercuri, pentru prima dată din iulie 2002. În paralel, randamentul Treasuries americane pe 10 ani coboară cu 6,4 puncte de bază, la 5,0815%, pe fondul unui reflux al investitorilor spre activele considerate sigure, notează Reuters, citat de Boursorama. Bundul german pe 10 ani, reperul zonei euro, scade cu 4 puncte de bază, la 3,38%, susținut tot de cererea de refugiu.
Revolte, buget blocat și verdictul Moody’s de vineri
Vânzările vin pe fondul îndoielilor privind capacitatea Parisului de a-și repara finanțele publice, amplificate de protestele de stradă și de incertitudinea politică înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Miniștrii francezi au promis o operațiune de securitate mult întărită pentru noile proteste programate sâmbătă, cu militari desfășurați alături de efective suplimentare de poliție, relatează Reuters. Principalele sindicate au convocat o mobilizare amplă pe 5 noiembrie, iar CGT a lansat apel la grevă generală, după întâlnirea de miercuri cu premierul Sébastien Lecornu.
Următorul test vine vineri, 23 octombrie, când Moody’s se pronunță asupra ratingului suveran al Franței, în prezent Aa3 cu perspectivă negativă. Majoritatea economiștilor consultați de AFP se așteaptă la o retrogradare cu o treaptă, la A1, ceea ce ar alinia agenția la S&P și Fitch, care plasează deja Franța la A+. Proiectul de buget prevede economii de 43 de miliarde de euro, însă Moody’s a apreciat la începutul lunii că un compromis în Parlament este foarte incert.
„Franța nu are nici spațiul bugetar pentru a cumpăra pacea socială, nici spațiul politic pentru a impune ușor ajustarea necesară”, a scris Charlotte de Montpellier, economist la ING, într-o notă citată de Reuters. ING estimează o creștere a PIB de doar 0,3% în 2026 și 0,6% în 2027, cu riscuri de revizuire în jos.
Contagiune în zona euro, presiune pe bursă
Diferențele de randament față de Germania s-au lărgit în toată zona euro: spread-ul Belgiei a urcat cu peste 10 puncte de bază, la 111,28, maximul din 2012, cel al Italiei cu 10,5 puncte de bază, la 123, al Greciei la 102, iar al Spaniei la 71 de puncte de bază, potrivit Reuters. Franța plătește acum pentru împrumuturile pe 10 ani mai mult decât Italia și Grecia.
„Există un consens că Europa este mai bine echipată astăzi pentru a face față crizelor și că instituțiile europene sunt mai puternice decât acum 15 ani, ceea ce ar trebui să facă mai ușor un răspuns european. Dar euroscepticismul care reapare este o constrângere”, a declarat Giada Giani, economist la Citi, citată de Reuters.
Presiunea pe datorie s-a transmis și acțiunilor. CAC 40 pierdea 1,4% la jumătatea ședinței, cu Hermès, STMicroelectronics și Société Générale printre cele mai slabe titluri, potrivit Investir (Les Échos). Indicele paneuropean STOXX 600 scădea cu 0,95%, la 638,38 puncte, la 08:55 GMT, iar indicele băncilor europene ceda 2,7%, pe fondul scumpirii petrolului după noile atacuri ale houthiților în Arabia Saudită și al randamentelor franceze în creștere, notează Reuters.
Pe piața monetară, investitorii mizează în continuare pe înăsprirea politicii BCE: dobânda la facilitatea de depozit este văzută la 3,26% la finalul lui 2027, de la 2,50% în prezent, potrivit Reuters.
Surse: Reuters (via Boursorama, Devdiscourse, TradingView), AFP (via Boursorama), Les Échos / Investir, L’Agefi, FXStreet.
