Ce sărbătorim de Paşti şi de ce suntem mai aproape unii de alţii când credem că toate oceanele lumii ne despart

Denumirea de “Paste”, la crestini, vine din sarbatoarea evreiasca Pesah (care, la evrei, duraza şapte zile sau opt, in functie de datinile fiecarui grup). Pesah, inseamna “a trece pe langa”, a “sari peste”, si celebreaza iesirea din robia egipteana. Dumnezeu, spune legenda, a trimis zece “urgii”  peste Egipt, pentru a-l determina pe Faraon sa-i slobozeasca pe evrei.  (Aici istoricii nu s-au pus de acord, dar majoritatea plaseaza povestea in timpul lui Ramses al II-lea, cel mai mare faraon al Egiptului, care a domnit 66 de ani, sau a fiului sau Merneptah; deci evreii au fost eliberati prin anii 1200 inainte de Hristos si sarbatoresc, prin urmare, Pastele de vreo 3200 de ani). Ultima din aceste “urgii” a fost uciderea primului nascut din orice exista in Egipt - om, animal, lighioana (Exod, cap. 11). Pentru a-i feri pe evrei, Ingerul Mortii, le-a porunci sa sacrifice un miel si, cu sangele lui, sa varuiasca usorii caseleor lor. Atunci cand a venit noaptea fatidica, Ingerul Mortii vedea semnul si “trecea pe langa” (sau “sarea”) casa respectiva. De aici numele sarbatorii evreiesti, preluat de crestini, cu alta semnificatie. Cand Ioan Botezatorul il vede pe Isus venind la el, spune: “Iata mielul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii’ (Ioana 1: 29). Trimiterea este evidenta la sacrificiul mielului din ziua in care evreii se pregateau sa paraseasca Egiptul, dar si porunca divina de a manca miel de Pesah, in amintirea acelui fapt.

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici