Analiză Sierra Quadrant. Cum schimbă Fiscul regulile pentru firmele cu probleme financiare: ANAF pune lupa pe perioada dinaintea insolvenţei, având în vedere că simpla constatare a unui faliment nu este suficientă pentru recuperarea datoriilor la buget

Noile modificări ale legislaţiei privind insolvenţa schimbă radical modul în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) tratează companiile cu dificultăţi financiare,  atenţia inspectorilor fiscali mutându-se acum pe identificarea timpurie a problemelor din companii, potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant. Tendinţa vine după ce autorităţile statului au realizat că simpla constatare a unui faliment nu mai este deloc suficientă pentru recuperarea datoriilor la buget.
Datele ANAF arată că  aproximativ 18% din totalul procedurilor aflate astăzi în desfăşurare aparţin unor contribuabili care se află sub umbrela legii insolvenţei de cel puţin zece ani. În acest interval, arieratele neîncasate la bugetul de stat au crescut cu un procent record de 155%. România se confruntă de ani buni cu provocări majore în colectarea veniturilor la bugetul de stat. În acest peisaj economic complicat, procedura insolvenţei a fost adesea privită de anumiţi antreprenori ca un colac de salvare facil. În acelaşi timp, pentru statul român, ea a reprezentat de nenumărate ori un blocaj legal total în calea executărilor silite. Noua legislaţie europeană şi naţională încearcă să echilibreze de urgenţă această balanţă. Inspectorii fiscali vor analiza cu mult mai multă atenţie activitatea firmelor din perioada premergătoare deschiderii procedurii judiciare. Scopul principal este detectarea din timp a dificultăţilor financiare şi evitarea colapsului definitiv al afacerilor cu potenţial viabil. Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, modificările legislative recente încearcă mutarea atenţiei către analiza perioadei anterioare deschiderii procedurii de insolvenţă. Pe lângă efortul de recuperare a banilor publici, noile mecanisme legale au şi un rol esenţial de sprijin pentru mediul privat. Directiva europeană privind restructurarea preventivă obligă statul să creeze sisteme funcţionale de avertizare timpurie. ANAF va trimite notificări specifice companiilor imediat cum acestea încep să acumuleze primele datorii semnificative.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Astfel, antreprenorii sunt încurajaţi activ să apeleze la soluţii de restructurare financiară înainte ca afacerea lor să ajungă în instanţă. ”Trecem printr-o perioadă tulbure pentru economie în care provocările financiare sunt la tot pasul. Pentru orice companie, indiferent de mărime, monitorizarea activă a relaţiilor comerciale, ale fluxurilor financiare, trebuie să se afle în prim-plan”, spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.  Cele mai noi date publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) indică o creştere cu 13,17% a numărului de insolvenţe în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu intervalul similar al anului trecut. În total, 1.091 de entităţi economice au apelat la această procedură judiciară în primele două luni ale anului. Cele mai multe firme şi PFA intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 222, număr în scădere cu 8,64% faţă de primele două luni din 2025. Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, construcţii, industria prelucrătoare şi transport şi depozitare. Legislaţia românească a suferit o transformare majoră, oferind antreprenorilor unelte moderne pentru a evita colapsul financiar. Prin transpunerea unei directive europene, mai exact prin Legea 216/2022, statul a introdus mecanisme clare de restructurare preventivă. Aceste instrumente permit firmelor aflate în dificultate să îşi renegocieze datoriile şi să îşi continue activitatea, departe de stigmatul şi rigiditatea procedurii clasice de faliment. Cele două rute principale pe care o companie le poate urma sunt acordul de restructurare şi concordatul preventiv. ”Succesul acestor mecanisme depinde aproape exclusiv de momentul în care sunt activate. Cu cât un manager recunoaşte mai devreme că firma sa are primele probleme de lichiditate, cu atât şansele de salvare cresc exponenţial. Noi am lansat, de altfel, recent un serviciu dedicat prevenirii acestor situaţii. Compass este un serviciul de consultanţă care permite diagnosticarea situaţiei financiare a firmei, pe baza unor indicatori de performanţă’’, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.  

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici