Septembrie 2008. Conducerea băncii “Lehman Brothers” dispunea de analişti competenţi, de modele financiare sofisticate şi de instrumente capabile să evalueze riscurile în timp real. Cu toate acestea, rapiditatea prin care instituţia a ajuns la faliment i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei din interior. Andrew Ross Sorkin a numit fenomenul too big to fail (ideea că anumite instituţii deveniseră atât de integrate în sistemul financiar global, încât falimentul lor părea, în teorie, de neconceput). Şi tocmai această convingere i-a orbit. Nimeni nu a prevăzut adevărata amploarea a riscului: modul în care o decizie luată în cadrul departamentului de produse structurate putea declanşa dezechilibre majore în bilanţurile băncilor europene sau cum o criză a pieţei imobiliare din Statele Unite se putea transforma, în doar câteva săptămâni, într-o criză globală de lichiditate. Mă gândesc adesea că educaţia de business de astăzi riscă să repete exact acelaşi tipar, nu la scara economiei globale, dar cu efecte la fel de reale asupra generaţiei care se formează acum pe băncile şcolilor. Există riscul de a forma absolvenţi too specialised to see, concentraţi mai degrabă pe ideea de certitudine, decât pe cea de explorare şi insuficient pregătiţi să înţeleagă imaginea de ansamblu. Iar dacă educaţia de business devine ea însăşi too big to fail, adică prea instituţionalizată, prea rigidă, prea autosuficientă pentru a se reinventa, consecinţele nu se vor vedea în pieţele financiare, ci în structura profundă a celor care vor deveni liderii de mâine.
Complexitatea ca normalitate, nu ca excepţie Un director financiar care nu înţelege cum deciziile de stabilire a preţurilor afectează cultura organizaţională, va optimiza un indicator şi va degrada altul. Un director de marketing care nu vede legătura dintre strategia de brand şi presiunea ESG din pieţele de capital va construi campanii care sunt more expensive than effective. Iar un CEO care tratează operaţiunile financiare, resursele umane şi finanţele ca departamente paralele în loc să le integreze ca subsiteme ale aceluiaşi organism, va lua decizii corecte local şi greşite la nivel global. Gândirea sistemică, adică abilitatea de a identifica conceptele interconectate, feedback loops şi tensiunile intern-extern nu mai reprezintă punctul forte al consultanţilor specializaţi în dinamica organizaţională, ci devine competenţa de bază a oricărui profesionist care-şi doreşte să rămână relevant în domeniul financiar. Totuşi, o mare parte din educaţia de business atât în şcoală, cât şi în primii ani de facultate, rămâne fragmentată. Marketingul, finanţele şi operaţiunile financiare sunt predate separat, iar etica ajunge să fie tratată la final, mai mult ca o completare. Astfel, elevii ajung să cunoască definiţii şi concepte, dar să le fie greu să le înţeleagă sau să facă conexiunea între ele. În lumea reală, lucrurile nu funcţionează disparat, iar fără abilitatea de a face conexiuni, e dificil să înţelegi cum funcţionează dinamica economică.De ce contează momentul în care formezi această gândire? Există o întrebare legitimă: de ce să abordezi gândirea sistemică la nivel preuniversitar, când studenţii de MBA o înţeleg cu dificultate? Răspunsul ţine la fel de mult de neuroplasticitate cât şi de pedagogie. Gândirea critică se formează devreme. Un tânăr de 17 ani care a fost antrenat să gândească într-o paradigmă binară va ajunge la universitate şi, ulterior, în organizaţii, având o abordare metacognitivă complet diferită faţă de cel care este capabil să gândească şi să analizeze problemele din multiple perspective. Vorbim despre reflexe cognitive care depăşesc cunoaşterea enciclopedică, dar care sunt absolut relevante în contextul actual. Aceasta este, în esenţă, miza educaţiei de business de calitate la nivel preuniversitar: să formeze minţi capabile să funcţioneze dincolo de gândirea în alb şi negru, să perceapă nuanţele şi să înţeleagă interconexiunile dintre elemente.Cum răspunde IB la această provocare
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Programa International Baccalaureate de Business Management este una dintre puţinele curriculumuri preuniversitare care abordează gândirea sistemică ca metodă de lucru concretă, integrată în structura fiecărei unităţi de învăţare. Cele şase concepte-cheie ale programei - schimbare, cultură, etică, globalizare, inovaţie şi strategie - funcţionează ca lentile analitice prin care poate fi studiat orice fenomen din business. Când un elev evaluează decizia unui retailer de a intra pe o piaţă emergentă, acesta studiază simultan raportul dintre strategia de creştere, riscul valutar şi implicaţiile etice ale extinderii, folosind aceleaşi date, pentru toate perspectivele. De asemenea, evaluarea continuă în cadrul Diploma Programme merge şi mai departe: elevul identifică o problemă reală dintr-o organizaţie reală, o analizează din perspective multiple şi propune soluţii care iau în considerare limitările sistemice ale organizaţiei respective. Nu există un răspuns “corect” anterior validat, ci o argumentaţie mai mult sau mai puţin solidă, ancorată sau nu în realitatea complexă a organizaţiei respective.Mediul contează la fel de mult ca programa O programă bine structurată, dar implementată într-un mediu nepotrivit, oferă rezultate mediocre. Aceasta este o realitate pe care industria educaţională o recunoaşte cu dificultate, dar pe care, cei care au predat în sisteme în care performanţa este posibilă, o ştiu instinctiv. Gândirea sistemică nu se învaţă din manuale - ea se formează prin expunere la diversitate, contexte culturale variate şi perspective diferite, iar la Genesis College, această filosofie devine concretă. Clasele mici permit un mod de predare bazat pe dialog, studii de caz reale şi dezbateri. Rezultatul nu este doar un elev care acumulează cunoştinţe, mecanic, ci un elev care gândeşte diferit. Elevul format în programa tradiţională românească provine, de regulă, dintr-un sistem educaţional centrat pe răspunsul corect şi pe memorarea informaţiei teoretice palpabile, fără deschiderea de a explora teritoriile incerte. Matematica are o singură soluţie. Chimia oferă doar formule verificabile. Chiar şi economia, acolo unde apare în curriculum, tinde să fie predată ca un set de cunoştinţe de memorat, nu ca un instrument de gândire critică.Trecerea la o cultură analitică La Genesis College, această tranziţie este parte din proiectul educaţional centrat pe elev. Programa IB este predată într-un mediu în care elevii sunt încurajaţi să gândească cu voce tare, să-şi pună întrebări, să conteste asumpţii şi să fie capabili să-şi argumenteze punctul de vedere. Astfel, ei participă la conversaţii semnificative despre decizii reale, primesc feedback imediat, cu asigurarea că e în regulă să greşeşti, aceasta devenind o condiţie esenţială pentru orice proces autentic de învăţare. Este, în fond, un mod diferit de a forma minţi.Ce câştigă, concret, un absolvent care gândeşte sistemic Universităţile de top, precum London School of Economics, Bocconi, HEC Paris etc., îşi selectează studenţii în funcţie de abilitatea de a gândi critic, capacitatea de a identifica tipare şi conexiuni pe care alţii nu le observă, precum şi în funcţie de maturitatea intelectuală de a-şi cunoaşte propriile limite şi de a încerca să şi le depăşească, nu să le ascundă. Lehman Brothers a fost too big to fail şi a eşuat tocmai din cauza convingerii că nu poate eşua. Educaţia de business se confruntă astăzi cu o capcană similară: riscul de a deveni atât de rigidă şi ancorată în propriile convenţii, încât pregăteşte oameni pentru lumea convenţională, descrisă în manuale, nu pentru lumea reală. La Genesis College, prin programa IB şi prin filosofia sa educaţională, această provocare este abordată concret: gândirea sistemică nu este doar un obiectiv teoretic, ci o practică zilnică în cadrul unui mediu care o cultivă în mod real.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Tweet
Urmărește
Print
Mail
Articole recomandate
...
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro