Studiul EY Consumer Index 2026 – ediţia de Paşte: Românii devin mai calculaţi cu cheltuielile, 92% dintre consumatori spunând că preţul este criteriul dominant, de la 82% în 2025. Interesul pentru campaniile de reduceri atinge cel mai ridicat nivel din ultimii ani

Românii intră în sezonul cheltuielilor de Paşte 2026 cu un comportament de consum mai pragmatic şi mai bine informat decât în anii anteriori, preţul devenind un criteriu dominant pentru 92% dintre consumatori, faţă de 82% în urmă cu un an, relevă Studiul EY Consumer Index 2026 privind comportamentul consumatorului român în perioada sărbătorilor pascale, aflat la a 5-a ediţie. Interesul pentru campaniile de reduceri atinge cel mai ridicat nivel din ultimii ani, 65% dintre consumatori urmărind activ promoţiile, faţă de 61% în urmă cu un an.
Calitatea rămâne primul criteriu în decizia de cumpărare (95% o consideră importantă sau foarte importantă), la doar 3 puncte procentuale peste preţ,  cel mai mic decalaj înregistrat în seria de studii. „Comportamentul românilor de Paşte se orientează tot mai mult către informare, comparaţie şi decizie calculată. Consumatorii nu mai cumpără impulsiv, ci îşi bazează alegerile pe date, opinii şi analize comparative. Sărbătorile pascale îi determină pe români să fie pragmatici şi orientaţi spre optimizarea bugetului, fără a genera însă schimbări majore în stilul de consum” , spune Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte şi lider al sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România. Femeile (69% dintre respondente) urmăresc în mai mare măsură campaniile comercianţilor comparativ cu bărbaţii (58% dintre respondenţi), iar consumatorii de până în 40 de ani sunt cei mai activi în căutarea promoţiilor. Cel mai semnificativ salt îl reprezintă creşterea căutării simultane de oferte atât online, cât şi în magazine fizice: 63% dintre respondenţi adoptă această abordare combinată în 2026, faţă de 39% în 2025, o creştere de 24 de puncte procentuale care confirmă orientarea pragmatică a consumatorilor pentru a identifica cele mai bune opţiuni disponibile. Preferinţa exclusiv online a scăzut de la 8% la 6%, iar căutarea promoţiilor exclusiv în magazine a crescut de la 5% la 11%. Totodată, ponderea celor complet dezinteresaţi de oferte a devenit marginală,  de la 20% în 2025, la sub 1% în 2026. Bugetele alocate cumpărăturilor de Paşte înregistrează o schimbare semnificativă de structură, sub presiunea inflaţiei, însă diferenţele de comportament între femei şi bărbaţi rămân vizibile. Cel mai mare segment (34%) intenţionează să cheltuiască între 500 şi 999 de lei, în timp ce 30% vor depăşi 1.000 de lei (20% între 1.000 şi 1.500 lei, 10% peste 1.500 lei).

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Comparativ cu 2025, ponderea celor care alocă sub 500 de lei a scăzut semnificativ,  de la 56% la 36%, reflectând atât scumpirile din piaţă, cât şi aspiraţii mai ridicate ale consumatorilor. Trei din patru bărbaţi (75%) estimează că vor cheltui sub 1.000 de lei, comparativ cu 69% dintre femei. În schimb, femeile sunt mai dispuse să aloce bugete mai mari: 31% dintre ele spun că vor depăşi suma de 1.000 de lei, faţă de numai 25% dintre bărbaţi. Totodată, 40% dintre respondenţi anticipează cheltuieli mai mari în 2026 faţă de 2025, în timp ce 38% estimează cheltuieli similare. Analiza intenţiilor de cheltuieli pentru perioada Paştelui conturează un comportament de consum orientat atât către necesităţile de bază, cât şi către experienţe sau cadouri simbolice. Produsele alimentare rămân de departe categoria pentru care românii sunt dispuşi să aloce cea mai mare parte din buget, aproape 40% declarând că vor cheltui peste 500 de lei pentru această categorie. Vacanţele se situează printre categoriile cu cele mai ridicate cheltuieli, cu 14% dintre respondenţi dispuşi să depăşească pragul de 1.000 de lei. Cadourile pentru familie şi prieteni completează acest top, 47% alocând sume de peste 300 de lei, fie din dorinţa de a menţine tradiţiile, fie pentru a marca sărbătoarea într-o manieră personală. La polul opus, băuturile non-alcoolice şi cele alcoolice se regăsesc constant în zona de buget minim, cu peste 60% dintre respondenţi alocând sub 100 de lei pentru fiecare categorie. Produsele de curăţenie sunt tratate ca achiziţii cu buget redus: 58% alocă sub 100 de lei şi doar 3% declară că ar putea cheltui peste 500 de lei. Stilul de viaţă în următoarele 6 luni este caracterizat de stabilitate şi moderaţie. Gătitul acasă îşi consolidează poziţia ca activitate dominantă şi stabilă: 84% continuă să gătească acasă la acelaşi nivel ca până acum, iar un procent suplimentar de 8% intenţionează să facă acest lucru şi mai mult - în total, 93% din respondenţi menţin sau îşi amplifică obiceiul de a găti acasă. Socializarea cu prietenii şi familia în afara casei rămâne în mare parte constantă (68% continuă sau încep să facă asta), în timp ce ieşirile la restaurant şi comenzile cu livrare la domiciliu prezintă o tendinţă clară de moderaţie - 64% declarând că le vor face mai rar sau vor renunţa la ele. „Românii demonstrează o maturizare accelerată a comportamentului de consum. Într-un mediu economic volatil, ei devin mai pragmatici, prioritizează esenţialul şi caută soluţii eficiente. Creşterea semnificativă a importanţei preţului - de la 82% la 92% în doar un an - spune mult despre presiunea în curs exercitată de creşterea costului vieţii. Calitatea rămâne însă pe primul loc, semn că românii nu renunţă la standarde, ci caută cel mai bun raport calitate-preţ”, a completat Georgiana Iancu.  

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici