
Stabilitatea macroeconomică depinde (alături de conduita băncii centrale şi de disciplina fiscală a guvernelor), într-o măsură tot mai mare, de viteza şi amploarea diversificării energetice, de flexibilitatea şi robusteţea sistemului energetic, precum şi de eficienţa energetică a economiei, după cum arată actualul context global creat de conflictul din Orientul Mijlociu, arată o analiză realizată de Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. Pentru România, acest lucru s-ar traduce prin necesitatea continuării investiţiilor în infrastructura energetică, ţara noastră beneficiind în acest moment de o bună diversificare a resurselor de producere a energiei, îmbunătăţirea şi extinderea capacităţilor nucleare, exploatarea resurselor din Marea Neagră şi, nu în ultimul rând, menţinerea în prim plan a proiectelor dezvoltate utilizând energia regenerabilă.
În acelaşi timp, pe termen scurt, România trebuie să se acorde importanţă creşterii eficienţei energetice şi modernizării reţelelor de transport şi distribuţie în vederea utilizării optime a resurselor existente. ”În mediul economic actual, caracterizat de tensiuni în creştere şi volatilitate pe pieţele internaţionale, avem nevoie atât de întărirea unei alegeri strategice privind dezvoltarea independenţei energetice, cât şi de instrumente utilizate pentru gestiunea pe termen scurt a dezechilibrelor economice care apar.” Vulnerabilitatea tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz şi reconfigurarea poziţiilor statelor exportatoare de petrol reprofilează spectrul crizelor petroliere din anii ’70, iar rolul şi strategia OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) revin încă o dată în centrul ecuaţiei energetice globale.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
”Dintr-o anumită perspectivă, fragilitatea economiei mondiale în raport cu aceiaşi factori timp de mai bine de 50 de ani, este aparent de neînţeles”, spune Leonardo Badea. Conform declaraţiilor date pentru Reuters de către directorul executiv al QatarEnergy şi ministrul energiei, Saad al-Kaabi, atacurile atribuite Iranului au scos din funcţiune aproximativ 17% din capacitatea de export de gaz natural lichefiat (LNG) a Qatarului, generând pierderi anuale estimate la circa 20 de miliarde de dolari şi punând în pericol livrările către Europa şi Asia. În acest context, întreabarea este ce strategie vor adopta ţările din Orientul Mijlociu pe piaţa petrolului în următorii ani şi cum vor influenţa deciziile OPEC. ”Ne putem întreba dacă, pentru a compensa pierderile financiare şi afectarea fizică a infrastructurilor de extracţie, procesare şi livrare a petrolului şi a derivatelor acestuia, statele din Orientul Mijlociu vor recurge din nou la politici de tip cartel, similare celor din anii ’70, cu scopul implicit de a menţine la niveluri ridicate cotaţiile petrolului şi ale gazului, pentru a recupera pierderile şi a putea finanţa refacerea infrastructurii”, scrie Leonardo Badea.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro