Asociaţia Energia Inteligentă: Şi dacă războiul din Iran s-ar opri mâine, iar preţul produselor petroliere ar scădea la nivel global, în România, preţul motorinei va depăşi în aprilie 10 lei pe litru şi nu va coborî sub 9 lei/litru până la finele anului

Asociaţia Energia Inteligentă estimează că, şi dacă războiul din Iran s-ar opri mâine, iar preţul produselor petroliere ar scădea la nivel global, în România, preţul motorinei ar continua să crească la pompă încă minim 3 săptămâni, depăşind pragul de 10 lei pe litru şi nu va coborî sub 9 lei/litru până la finele anului. ”Simulările arată că, în absenţa oricărei intervenţii a statului român, în ipoteza opririi creşterii preţului ţiţeiului/motorinei de pe bursele internaţionale, preţul motorinei la pompă tot ar putea atinge pragul psihologic de 10 lei/litru în luna aprilie 2026, urmând ca spre finalul anului 2026 să rămână în jurul valorii de 9 lei/litru. Acest paradox nu este rezultatul unei simple disfuncţii de piaţă, ci al structurii fiscale şi comerciale a preţului carburantului”, a explicat Dumitru Chisăliţă,preşedinte Asociaţia Energia Inteligentă.
În România, preţul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32–38% reprezintă costul efectiv al petrolului şi al rafinării, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul reprezintă încă 19% din preţul final. Restul este constituit din costuri de distribuţie, logistică şi marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din preţul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere. AEI arată că luna aprilie este momentul în care cererea de motorină în agricultură creşte abrupt. Semănatul, pregătirea solului şi aplicarea fertilizanţilor determină o creştere a consumului de motorină agricolă cu 20–40% faţă de media anuală. În paralel, sectorul transporturilor intră într-o perioadă de activitate intensă, iar construcţiile accelerează odată cu încălzirea vremii. Rezultatul este o presiune suplimentară pe piaţa motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil. În România, agricultura utilizează anual aproximativ 1,5–2 miliarde de litri de motorină. La un preţ de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăşi 15–18 miliarde lei anual, o sumă uriaşă pentru o industrie cu marje de profit relativ reduse şi cu risc ridicat datorită condiţiilor meteorologice. ”În aceste condiţii, există două scenarii probabile pentru România: reducerea suprafeţelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele conduc inevitabil la scăderea producţiei agricole”.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

În plus, motorina este combustibilul dominant pentru transporturi, logistică şi utilaje industriale. În transportul rutier, combustibilul reprezintă 30–40% din costul total de operare. În agricultură, ponderea motorinei în costurile de producţie poate ajunge la 15–25%, iar în construcţii la 10–20%. ”Prin urmare, creşterea puternică a preţului motorinei are un efect multiplicator asupra întregii economii. Costurile logistice cresc, preţurile alimentelor se majorează, iar proiectele de construcţii devin mai scumpe. Într-o economie deja vulnerabilă la inflaţie, acest mecanism poate adăuga creşteri între 5% şi 10% la preţurile finale ale unor bunuri şi servicii”. Potrivit Asociaţiei, statul este unul dintre puţinii beneficiari direcţi ai acestei situaţii. Pe măsură ce preţul motorinei creşte, creşte automat şi venitul din TVA. La un preţ de 8 lei/litru, TVA-ul încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă preţul mediu in anul 2026 este de cca 9,5 lei/litru, TVA-ul creşte la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferenţa de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanţiale. ” Din punct de vedere contabil, aceasta pare o veste bună pentru finanţele publice. Din punct de vedere economic însă, este o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este depăşit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producţia agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăşi 1–1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflaţie şi de creşterea generalizată a costurilor de producţie în economie”.  

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici