Când spunem stop? Cum ne afectează multitasking-ul productivitatea?

Multitasking-ul sau  gestionarea simultană a mai multor sarcini a devenit o practică din ce în ce mai frecventă în rândul Gen Z, mulţi tineri obişnuiesc să alterneze rapid între învăţat, utilizarea telefonului, navigarea pe motoarele de căutare sau conversaţiile cu prietenii. Privită adesea de tineri ca o metodă eficientă de a rezolva cât mai repede proiectele pe care le au de trimis pentru a se încadra în deadline, ce este şi cum influenţează, de fapt, multitasking-ul atenţia, concentrarea şi eficienţa? „Din punct de vedere psihologic, multitasking-ul înseamnă desfăşurarea mai multor procese comportamentale sau mentale într-un interval apropiat, aparent simultan. Doar că aici apare primul detaliu esenţial: nu toate aceste procese sunt făcute cu acelaşi nivel de conştienţă. În realitate, atunci când spunem că facem mai multe lucruri în acelaşi timp, cel puţin unul dintre ele rulează pe „pilot automat”, explică Adina Tomoiagă, psihoterapeut şi consilier psihologic în cadrul clinicii Hope, într-un interviu acordat pentru ZF Gen Z.
Concentrarea şi memoria, adaugă ea, se consolidează mai bine atunci când procesarea este conştientă şi relativ stabilă. Când o activitate rămâne în fundal, ea nu beneficiază de aceeaşi profunzime de codare şi nici de aceeaşi calitate a atenţiei. Practic, putem face simultan activităţi simple sau automate, care nu implică un nivel ridicat al atenţiei, dar nu putem aborda simultan sarcini complexe fără să ne suprasolicităm creierul. „Atunci când atenţia este împărţită între mai multe sarcini, creierul nu poate procesa informaţiile în profunzime. Astfel, informaţiile sunt mai greu de reţinut şi de integrat în memoria pe termen lung. Această dificultate poate duce la o stare de „minte agitată” (busy mind), în care gândurile sunt dispersate şi este dificil să rămânem ancoraţi în prezent. Însă practica mindfulness ajută tocmai la stabilizarea atenţiei şi la procesarea mai profundă a experienţelor, ceea ce susţine memoria şi învăţarea”, explică Garbiella Bondoc, medic primar, psihiatru, psihoterapeut şi fondatoarea clinicilor Hope, pentru ZF Gen Z.

Ce efecte pe termen lung produce multitaskingul? Potrivit Garbiellei Bondoc, realizarea simultană a mai multor sarcini poate conduce la o stare cronică de supra-stimulare mentală, dacă este realizată în permanenţă, dând impresia că persoana este mereu ocupată, dar fără rezultate clare. Acest aspect duce la frustrare şi la o satisfacţie mai mică în activităţile de zi cu zi. Totodată, un alt efect semnificativ este şi reducerea toleranţei la sarcini monotone sau care necesită atenţie îndelungată. „Multitasking-ul intens poate contribui la creşterea nivelului de stres psihologic, deoarece creierul rămâne într-o stare continuă de adaptare şi reorientare. Senzaţia constantă de urgenţă sau de presiune poate alimenta anxietatea. Deşi este adesea asociat cu eficienţa, multitasking-ul nu duce neapărat la o productivitate mai mare”, spune Garbiella Bondoc. Telefonul şi notificările, a mai adăugat ea, joacă un rol major în formarea comportamentului de multitasking. Fiecare notificare reprezintă un stimulus extern care întrerupe fluxul atenţiei şi invită creierul să schimbe sarcina. Pentru Generaţia Z, obişnuită cu multitasking-ul digital constant, concentrarea pe o singură activitate ar ajuta la creşterea eficienţei. Pauzele între sarcinile realizate poate contribui la reducerea stresului şi a greşelilor care pot apărea.    

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici