Consiliul Fiscal, despre proiectul de buget pe 2026: Construcţia bugetară este compatibilă cu un deficit cash de 6,2% din PIB. Dar o prelungire a războiului din Orientul Mijlociu, însoţită de persistenţa unor preţuri înalte la petrol, gaze naturale şi gaze lichefiate, ar pune sub semnul întrebării datele construcţiei bugetului

Consiliul Fiscal consideră că, pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor şi cheltuielilor, construcţia bugetară pentru anul 2026 este compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din PIB, dar subliniază că această evaluare nu are în vedere posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu şi eventuale măsuri corelate cu acestea. În opinia emisă după analiza proiectului Legii Bugetului, Consiliul apreciază că există premise pentru încadrarea în plafoanele stabilite pentru cheltuielile bugetului general consolidat, însă bugetul este construit în ipoteza unui control strict al acestora, experienţa anilor anteriori demonstrând cât de dificil este un asemenea demers. Astfel, în funcţie de evoluţiile din mediul economic naţional şi internaţional, există riscuri privind încadrarea în nivelurile proiectate, mai ales la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială.
În plus, CF consideră că există incertitudini privind realizarea deplină a proiectelor din PNRR, iar incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creştere, dar poate conduce la o creştere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală. Consultanţii financiari atrag atenţia că este ”temerar” să se vorbească despre „relansare economică” în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare. În opinia lor, investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Pe de altă parte, se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. ”Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, se arată în analiza CF. De asemenea, reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar, dar şi din considerente de echitate economică şi socială. ”Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”. Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Dar, pentru o consolidare bugetară durabilă şi crearea de spaţiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor şi impozitelor (ANAF are un rol esenţial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvenţă eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulţi dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Şi justiţia trebuie să lucreze mai mult în acest sens. Creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA şi la alte impozite) este un „război” intern pe care România trebuie să îl câştige; aici se va testa şi voinţa politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice, spun analiştii. Ei cred că riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028, alături de necesitatea de a creşte cheltuielile de apărare. Dincolo de riscuri, consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. ”Dacă am rămâne blocaţi cu deficitul la circa 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică”. Şi, potrivit Consiliului Fiscal, consolidarea bugetară este necesară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB. În paralel, se constată o tendinţă de mutare (ce trebuie confirmată de datele subsecvente) a centrului de greutate al creşterii economice dinspre consum către investiţii şi export net, pe fondul realizării unor investiţii substanţiale în sectorul public. Totuşi, crede Consiliul Fiscal, eficienţa investiţiilor publice (din toate sursele de finanţare) realizate este redusă, creşterea economică, chiar în condiţiile unor investiţii foarte însemnate cantitativ (cca. 6,7% şi 7,2% din PIB în 2024 şi 2025), nedepăşind 1 punct procentual. Construcţia bugetară pentru anul 2026 are în vedere un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,4 pp din PIB faţă de nivelul înregistrat în anul 2025. Această diminuare are loc în planificarea bugetară prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 pp din PIB, în timp ce pentru cheltuielile totale este planificată o diminuare marginală cu 0,1 pp din PIB. Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri sunt planificate să se majoreze cu 0,46 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se diminuează cu 1,44 pp din PIB. Astfel, corecţia bugetară din anul 2026 este planificată a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli.Vedeţi aici textul integral al opiniei Consiliului Fiscal 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Tweet

Urmărește

Print
Mail

Articole recomandate

...

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici