Am avut plăcerea să găzduim, la Banca Naţională a României, conferinţa Rethink Romania, dedicată temelor economice de actualitate şi direcţiilor de dezvoltare pentru România. În mesajul de deschidere a conferinţei, am arătat că agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu şi creşterea preţului petrolului indică riscuri de contagiune şi pentru economiile Uniunii Europene. Războiul, turbulenţele geopolitice şi riscurile de contagiune economică arată că nevoia de politici prudente este mai acută ca oricând. Am inclus în discursul din deschiderea conferinţei mai multe mesaje cheie, precum: Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea şi sporeşte volatilitatea la nivel global, în special pe pieţele produselor energetice, dar şi pe pieţele financiare, deosebit de sensibile la asemenea turbulenţe de securitate.
România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendinţă de reducere către 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa Ă0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflaţie actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenţia un impact propagat şi persistent. Totodată, am insistat asupra faptului că, pentru România, nu există alternativă raţională la necesitatea consolidării finanţelor publice. Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ci o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului. Ca bancă centrală, privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaţioniste şi asupra riscului suveran. Evoluţiile macroeconomice arată că economia îşi schimbă treptat sursele de creştere. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuţia sporită a investiţiilor faţă de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului. Trebuie să accelerăm acest parcurs, prin măsuri de extindere a competitivităţii în sfera mediului de afaceri, pentru a obţine un reviriment al producţiei, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producţia internă. Consolidarea încrederii în politicile statului este esenţială. În acest sens, sperăm să avem curând şi bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică şi economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate.Mesajul integral transmis în deschiderea conferinţei Rethink Romania: „Domnule ministru, Stimaţi invitaţi, Doamnelor şi domnilor, În numele Băncii Naţionale a României, vă spun bine aţi venit! Pentru noi, ca bancă centrală, dialogul şi dezbaterea în sfera politicilor economice sunt ingrediente cheie pentru calitatea deciziilor. În acest sens, felicit iniţiativa Rethink Romania de a aduce împreună autorităţi publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri, specialişti, pentru a dezbate subiecte esenţiale privind direcţiile de dezvoltare a României. Salut faptul că prima dezbatere din seria anunţată de dumneavoastră are loc la Banca Naţională a României. De asemenea, salut participarea domnului ministru Dragoş Pîslaru, a cărui misiune în atragerea fondurilor europene este una esenţială. De aceea, profit de context pentru a reitera un mesaj pe care l-am promovat recent, şi anume că, pentru România, anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene.Doamnelor şi domnilor, Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea şi sporeşte volatilitatea la nivel global, în special pe pieţele produselor energetice, dar şi pe pieţele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulenţe geopolitice şi de securitate. Estimările privind impactul macroeconomic al creşterii preţului petrolului indică anumite riscuri de contagiune şi pentru economiile europene, inclusiv în cazul României. Iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare, va evidenţia un impact propagat şi persistent. România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendinţă de reducere la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa Ă0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflaţie actuale.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situaţie care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene şi România, într-o lamă cu două tăişuri. Depinde însă dacă putem să temperăm riscurile estimate. Totodată, există şi perspectiva ca marile fonduri de investiţii, care sunt deja foarte atente la evoluţiile din zona Golfului, să-şi reconsidere unele expuneri la nivel global.Stimaţi invitaţi, Noi, la Banca Naţională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă raţională la necesitatea consolidării finanţelor publice, obiectiv care impune consecvenţă de-a lungul anilor. Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ci o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să reducem dezechilibrele structurale. Ca bancă centrală, privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaţioniste şi asupra riscului suveran. Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanţei externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură. În 2025, efortul important de ajustare a poziţiei bugetare, evaluat la circa 1,3 puncte procentuale din PIB, în termeni ESA, nu s-a translatat şi într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent. Ponderea în PIB a acestuia s-a redus doar uşor, la 7,95%, de la 8,2% din PIB în 2024. Acestea sunt niveluri ridicate, care trădează şi deficienţe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătăţească şi pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57%, graţie fluxului ridicat de fonduri europene. În acelaşi timp, evoluţiile macroeconomice din 2025 arată că economia îşi schimbă treptat sursele de creştere. Conform actualizărilor INS, creşterea economică din anul 2025 a mai avansat puţin, la 0,7%. Putem spune că este o performanţă deloc de neglijat, într-un an aflat sub presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetară. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuţia sporită a investiţiilor faţă de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului. Trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs de creştere economică, prin măsuri de extindere a competitivităţii în sfera mediului de afaceri, pentru a obţine un reviriment al producţiei, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producţia internă. Consolidarea încrederii în politicile statului este esenţială pentru susţinerea investiţiilor. În acest sens, sperăm să avem curând şi bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică şi economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate.Stimaţi invitaţi, România păşeşte deja pe calea unei dezvoltări bazate pe investiţii, în care acumularea rezultatelor migrează dinspre factorul cantitativ, către factorul calitativ şi structural. Fondurile europene au contribuit în mod fundamental la dezvoltarea României. Cele aproape 100 de miliarde de euro demonstrează avantajul net al apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au susţinut multiple obiective de dezvoltare, inclusiv gestionarea unor perioade de criză. În pofida unor blocaje, PNRR a reuşit să fie un catalizator şi o importantă sursă de finanţare pentru reforme şi investiţii. Însă timpul nu este de partea noastră, având în vedere că mai sunt doar câteva luni până când acest instrument ajunge la termen. Legătura între absorbţia fondurilor europene şi consolidarea fiscală este evidentă şi esenţială. Finanţarea europeană a investiţiilor reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, însă conduce şi la creşterea veniturilor, prin efectul de antrenare al investiţiilor private. Şi din acest motiv utilizarea fondurilor europene este atât de importantă. În final, urez succes conferinţei dumneavoastră, pe care o găzduim cu plăcere, aici, la BNR, în sala Mitiţă Constantinescu, un spaţiu consacrat dezbaterilor economice. Totodată, vă invit să şi admirăm, pe parcursul conferinţei, modul în care, recent, am îmbogăţit „templul” BNR cu repere elocvente din istoria monetară a României.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Tweet
Urmărește
Print
Mail
Articole recomandate
...
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro