Piaţa certificărilor verzi, precum şi a celor pentru sănătate, siguranţă şi accesibilitate, a rămas foarte activă în 2025 în România, chiar dacă la nivel european au fost operate modificări privind obligaţiile de raportare în domeniul sustenabilităţii, potrivit raportului anual publicat de compania de consultanţă imobiliară Colliers. „Certificările verzi nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv, ci au devenit un criteriu important în finanţarea, refinanţarea şi vânzarea proprietăţilor imobiliare. Băncile analizează tot mai atent consumul de energie şi amprenta de carbon, iar investitorii şi dezvoltatorii abordează sustenabilitatea ca parte integrată a strategiei de business, pe baza unor indicatori clari şi măsurabili. Vedem o piaţă mai matură, în care contează rezultatele concrete, nu doar bifarea unor cerinţe formale”, explică Roxana Isopescu, Director Î Sustainability Services la Colliers.
Anul trecut au fost acordate peste 180 de certificări verzi (BREEAM şi LEED) şi peste 70 de certificări axate pe sănătate şi accesibilitate (WELL Health-Safety şi Access4you), pentru proiecte care însumează aproximativ 4,6 milioane de metri pătraţi de spaţii imobiliare. Clădirile de birouri au avut cea mai mare pondere în volumul certificărilor (107), urmate de proiectele de retail (81), segmentul industrial şi logistic (59) şi alte tipuri de active imobiliare (9). Un alt semnal important din 2025 este creşterea numărului de certificări de cel mai înalt nivel – LEED Platinum şi BREEAM Outstanding. Peste 20 de proiecte au obţinut aceste standarde, mai mult decât dublu faţă de media din urmă cu câţiva ani. Clădirile de birouri au concentrat peste 40% din totalul certificărilor, ceea ce arată că, în acest segment, standardele de sustenabilitate, costurile de operare şi atractivitatea pentru chiriaşi contează tot mai mult. Retailul a avut o pondere de peste 30%, inclusiv prin certificarea mai multor proiecte din acelaşi portofoliu. În cazul proiectelor industriale şi logistice, dezvoltatorii urmează în general modele bine stabilite, ceea ce le permite să respecte mai uşor cerinţele privind eficienţa energetică şi reducerea emisiilor, spun consultanţii.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave(„adoceanroueerkxgpoo”,{myMaster:”os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7″}) }());
Dintre marii jucători de pe piaţă, CTP a finalizat aproape 40 de certificări, Globalworth 36 de proiecte, iar AFI Europe 17 certificate, în special pe segmentul de birouri. În retail, Penny s-a remarcat prin 45 de proiecte certificate, fiind unul dintre cei mai activi investitori în acest domeniu. Potrivit Colliers, deşi la nivel european regulile privind raportarea de sustenabilitate au fost relaxate pentru o parte dintre companii, sectorul imobiliar continuă să considere certificările verzi esenţiale pentru valoarea şi atractivitatea clădirilor pe termen lung. În multe cazuri, refinanţarea unui proiect presupune o analiză a performanţei energetice, iar dezvoltările noi sunt evaluate încă din faza de proiectare în funcţie de consumul de energie, utilizarea eficientă a resurselor şi reducerea emisiilor. „Vedem o schimbare clară în piaţă: s-a trecut de la discuţii generale despre sustenabilitate la acţiuni concrete, integrate în strategia de business. Certificări precum WELL Health-Safety sau Access4you sunt reînnoite periodic de marii proprietari, ceea ce demonstrează nu doar preocuparea pentru calitatea clădirilor, ci şi un angajament real faţă de sănătatea, siguranţa şi incluziunea celor care le folosesc. În acelaşi timp, pe fondul costurilor ridicate la energie şi al cerinţelor tot mai stricte din partea băncilor şi a chiriaşilor, clădirile care nu respectă standardele ESG pot deveni mai greu de finanţat sau de vândut”, subliniază Oana Stamatin, ESG Chief Officer Î Sustainability Services la Colliers. Pe termen mediu, consultanţii se aşteptată ca piaţa certificărilor să rămână activă, cu un accent tot mai mare pe modernizarea clădirilor existente şi pe menţinerea standardelor prin recertificări periodice, în condiţiile în care peste 80% din clădirile care există astăzi vor fi încă folosite şi în 2050.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar – citeste integral articolul – click aici
