SUA şi Israel lansează atacuri masive asupra Iranului. Donald Trump cere schimbarea regimului, pieţele petroliere în alertă

SUA şi Israel au declanşat o operaţiune militară amplă împotriva Iranului. Donald Trump cere răsturnarea regimului de la Teheran. Risc major pentru preţul petrolului şi stabilitatea regională. tatele Unite şi Israelul au lansat sâmbătă atacuri aeriene „masive şi în desfăşurare” asupra Iranului, într-o escaladare dramatică a tensiunilor din Orientul Mijlociu, care riscă să destabilizeze pieţele energetice globale şi să împingă preţul petrolului la noi maxime.
Preşedintele american Donald Trump a declarat, din reşedinţa sa Mar-a-Lago, că operaţiunea vizează „prevenirea unei dictaturi radicale de a ameninţa securitatea naţională a Americii”, cerând explicit populaţiei iraniene să răstoarne actualul regim. „Când vom termina, preluaţi-vă guvernul. Va fi al vostru”, a transmis Trump într-un mesaj direct către cetăţenii iranieni. Atacurile au provocat explozii puternice în Teheran, inclusiv în zona Pasteur Street, unde se află biroul preşedintelui iranian. Potrivit surselor apropiate situaţiei, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, s-ar fi aflat printre ţintele operaţiunii, însă statutul său nu era clar la momentul redactării. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat că liderul suprem este „în viaţă, din câte ştie”. Preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a condamnat atacurile într-un comunicat oficial. Ca reacţie, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC) a lansat ceea ce a descris drept „primul val al unui atac masiv cu rachete şi drone” asupra Israelului. Escaladarea a avut efecte imediate în regiune. Qatar şi Emiratele Arabe Unite, care găzduiesc baze militare americane, au anunţat că au interceptat rachete lansate ca represalii. Iordania a confirmat interceptarea a două rachete balistice, iar Arabia Saudită a declarat că Iranul a vizat capitala Riyadh şi provincia estică bogată în petrol. Kuweit a raportat că o dronă a lovit aeroportul internaţional, provocând pagube limitate.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că loviturile vor „crea condiţiile pentru ca poporul iranian să-şi decidă singur destinul”. Potrivit analiştilor, ofensiva – denumită de Pentagon „Operation Epic Fury” – reprezintă cea mai semnificativă încercare comună a SUA şi Israelului de a slăbi sau chiar de a înlătura regimul islamic instalat la putere în 1979. Atacurile vin după săptămâni de presiuni intense exercitate de Washington asupra Teheranului în legătură cu programul nuclear iranian, inclusiv cea mai amplă mobilizare militară americană în regiune de la războiul din Irak din 2003. Din perspectivă economică, impactul potenţial este major. Strâmtoarea Hormuz – rută esenţială pentru transportul global de ţiţei – este deja afectată, unele nave comerciale întorcându-se din drum. Autorităţile din Qatar au recomandat suspendarea navigaţiei maritime în zonă. Analiştii avertizează că reluarea tranzacţiilor pe pieţele asiatice luni ar putea aduce o creştere abruptă a cotaţiilor petrolului, alimentând presiunile inflaţioniste la nivel global. Pentru economiile dependente de importurile de energie, inclusiv statele europene, un nou şoc petrolier ar putea complica perspectivele de creştere economică în 2026. Preşedintele Trump a declarat că SUA vor „distruge industria de rachete a Iranului”, avertizând membrii IRGC să „depună armele” în schimbul „imunităţii totale”, în caz contrar urmând să se confrunte cu „moarte sigură”. Decizia de a lansa o operaţiune de asemenea amploare are implicaţii politice interne majore, într-un context în care Casa Albă se confruntă cu presiuni legate de economie şi inflaţie. Pe termen scurt, pieţele financiare globale se pregătesc pentru volatilitate ridicată, creşteri ale preţului petrolului şi posibile repoziţionări masive de capital către active de refugiu. Evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu va deveni astfel un factor-cheie pentru stabilitatea economică globală, dar şi pentru viitorul politic al administraţiei Trump.

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici