Au început să se trezească microbi care au stat adormiţi mii de ani: O bacterie antică, rezistentă la antibioticele moderne, a fost descoperită într-o peşteră îngheţată din România

În adâncurile Peşterii Scărişoara din România se află unul dintre cei mai mari gheţari subterani din lume, o masă monumentală de gheaţă de dimensiunea a aproximativ 40 de bazine olimpice, care a început să se formeze în urmă cu circa 13.000 de ani, scrie CNN.  Oamenii de ştiinţă care studiază microbi antici cândva închişi în gheaţa peşterii spun că o tulpină bacteriană pe care au decongelat-o şi analizat-o este rezistentă la 10 antibiotice moderne folosite pentru tratarea unor boli precum infecţiile urinare şi tuberculoza.
Deşi nu există dovezi că bacteria ar fi dăunătoare pentru oameni, „trezirea” unor microbi care au stat latenţi timp de mii de ani poate suna ca intriga unui roman sau film SF. Totuşi, noua cercetare arată că rezistenţa, în anumite cazuri, a evoluat natural în mediul înconjurător cu mult înainte ca antibioticele moderne să fie dezvoltate sau prescrise de medici. „Bacteriile antice pot rezista la antibiotice moderne deoarece rezistenţa la antibiotice este o caracteristică evolutivă veche, modelată de-a lungul a milioane de ani prin competiţia dintre microbi”, a declarat Cristina Purcărea, cercetător senior la departamentul de microbiologie al Institutului de Biologie Bucureşti al Academiei Române şi autor principal al studiului publicat în această săptămână în revista ştiinţifică Frontiers in Microbiology. Pe măsură ce se amestecă între ele de-a lungul a milioane de ani, bacteriile pot împărtăşi trăsături utile prin schimbul unor mici fragmente de ADN, chiar şi între specii bacteriene neînrudite, într-o veritabilă cursă evolutivă a înarmării. Această strategie de supravieţuire a dus, întâmplător, la apariţia unor tulpini bacteriene neafectate de anumite antibiotice, medicamente care îşi au originea în compuşi naturali. Studiul notează că acest fenomen este mai frecvent în rândul microbilor care trăiesc în medii extreme. „Antibioticele moderne pot accelera răspândirea rezistenţei, pe baza unor mecanisme moleculare care existau în natură cu mult înainte ca oamenii să dezvolte aceste medicamente”, a adăugat Purcărea. Oamenii de ştiinţă spun că concluziile obţinute ar putea ajuta în lupta împotriva superbacteriilor moderne care nu mai pot fi tratate cu antibioticele utilizate în mod obişnuit.

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Nucleul de gheaţă Noua tulpină bacteriană studiată de Purcărea şi colegii săi, denumită Psychrobacter SC65A.3, prosperă în medii reci şi nu ar putea infecta oamenii, a precizat aceasta. „Această tulpină este psihrofilă, ceea ce înseamnă că iubeşte frigul, nu corpul uman. Majoritatea speciilor de Psychrobacter se găsesc de obicei în gheaţă sau în medii refrigerate”, inclusiv în alimente, a spus ea. Proba din studiu a provenit dintr-un carotelaj cilindric de gheaţă de 25 de metri (82 de picioare) extras de echipă dintr-o zonă a peşterii cunoscută sub numele de Sala Mare. Carota conţinea material îngheţat acumulat pe parcursul a 13.000 de ani, însă proba analizată în studiu provenea din gheaţă veche de 5.000 de ani. În laborator, cercetătorii au izolat diverse tulpini bacteriene şi le-au secvenţiat genomul pentru a evalua ce gene permit supravieţuirea la temperaturi scăzute şi care sunt legate de rezistenţa antimicrobiană. În cazul SC65A.3, atunci când a fost expusă la 28 de antibiotice utilizate în mod curent pentru tratarea infecţiilor bacteriene, cercetătorii au constatat că tulpina era rezistentă la 10 dintre ele, inclusiv trimetoprim, clindamicină şi metronidazol. Pe măsură ce planeta se încălzeşte, iar gheţarii şi peşterile de gheaţă se topesc, microbii blocaţi timp de mii de ani ar putea fi eliberaţi, a spus Purcărea. „Deşi majoritatea sunt inofensivi, unii ar putea purta rezistenţă la antibiotice sau alte biomolecule necunoscute care ar putea afecta ecosistemele actuale”, a adăugat ea prin e-mail. Purcărea şi colegii săi nu sunt singurii cercetători care evaluează riscurile microbilor îngheţaţi de mult timp şi natura antică a rezistenţei antimicrobiene pe măsură ce planeta se încălzeşte. Alţi cercetători au reactivat virusuri vechi de 48.000 de ani, îngheţate în permafrost, pentru a examina riscul redus, dar subestimat, al unui focar de boală declanşat de un agent patogen latent de mult timp.

#image-container {
width: 620px;
max-width: 100%;
margin: 20px auto;
position: relative;
}

#dynamic-image {
width: 100%;
height: auto;
transition: opacity 0.7s ease-in-out; /* Efect de fade */
}

const images = [
"https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21346/22999914/46/zf-power-summit-26-620x-4-1.jpg", // Prima imagine
"https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21346/22999914/47/zf-power-summit-26-620x-4-2.jpg", // A doua imagine
"https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21346/22999914/48/zf-power-summit-26-620x-4-3.jpg", // A treia imagine
];

const imgElement = document.getElementById("dynamic-image");
let currentImageIndex = 0;

function changeImage() {
imgElement.style.opacity = 0; // Fade-out
setTimeout(() => {
currentImageIndex = (currentImageIndex + 1) % images.length;
imgElement.src = images[currentImageIndex];
imgElement.style.opacity = 1; // Fade-in
}, 300);
}

// Schimbă imaginea la fiecare secundă
setInterval(changeImage, 3000);

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.interscroller */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroyhqkimorxy",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());

Tweet

Urmărește

Print
Mail

Articole recomandate

...

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici