Cum stabileşti preţul atunci când ai un business creativ? Materialele, „mâna de lucru” şi mai ales timpul costă, iar asta se reflectă în preţul final al unui produs creativ. Dar câţi tineri antreprenori au curajul să pună preţ pe munca lor atunci când sunt la început?

Cele mai multe businessuri creative se nasc, fără îndoială, din pasiune, iar micii antreprenori care pictează, lucrează manual, cos sau construiesc orice fel de produs cu propriile mâini ştiu asta cel mai bine. Însă, realitatea este că deşi motorul acestor afaceri este pasiunea, ele trebuie susţinute, iar singura modalitate este stabilirea unui preţ care să „plătească” fiecare resursă folosită de micul antreprenor. Dar câţi dintre ei au curajul să pună preţ pe munca lor, fără să se gândească la faptul că poate este prea mult?
Iasmina Chepenegescu, o tânără artistă, povesteşte cât de greu i-a fost să spună cu voce tare preţul unui tablou pictat de ea. Nu pentru că nu şi-ar fi cunoscut munca, ci pentru că vine la pachet cu nesiguranţa că nu este încă foarte cunoscută. Şi totuşi, în spatele unei lucrări stau materiale şi timp. „Am învăţat recent cum se calculează preţul pentru un tablou. Este vorba, pe lângă materiale, de calitatea lor, cantitatea lor, timpul şi modalitatea de creaţie, adică impactul pe care cred eu că l-ar avea respectiva lucrare. Pentru tabloul meu, Almost One, preţul ar fi undeva la 10.000 de lei. Spun acest preţ cu sfială şi modestie, pentru că momentan nu sunt foarte cunoscută şi nu ştiu dacă oamenii ar fi dispuşi să plătească atât pentru un tablou”, spune tânăra. Iasmina Chepenegescu pictează de când avea trei ani, iar anul trecut şi-a transformat pasiunea într-un business prin proiectul Iasomnie, brand sub care îşi vinde propriile lucrări şi organizează ateliere creative pentru copii. Proiectul său a pornit cu investiţii minime, povesteşte ea, care au acoperit achiziţia de materiale şi chiria unui studio. Vânzările creaţiilor sale au loc, în momentul de faţă, prin intermediul reţelelor sociale, iar următorul pas este construirea unui site. Indiferent de produsele creative realizate de micii antreprenori, fie ele tablouri, obiecte de decor sau bijuterii handmade, dilema preţului rămâne prezentă în majoritatea businessurilor de acest fel. Alexandra Stan, o tânără absolventă de arhitectură şi horticultură, a pornit Ricci Design, un brand sub care creează obiecte de design cu ajutorul unei imprimante 3D.

Businessul său a luat naştere în urmă cu aproximativ şase luni, cu o serie de globuri de Crăciun gândite de ea de la zero şi transformate într-un produs palpabil printr-o imprimantă 3D. Dar cum a stabilit preţul lor? „La globuri mi-am făcut calcule şi am avut nişte Excel-uri foarte lungi. Am luat în considerare preţul materialelor, costul de producţie, ambalajele, etichetele, timpul de ambalare, creaţie şi producţie. Am învăţat că şi timpul tău costă şi, oricât de puţin ar însemna, trebuie să îl pui la socoteală”, a explicat Alexandra Stan. Carina Bălan este, de asemenea, o tânără artistă şi designer din Timişoara, care a ales să transforme nevoia personală de libertate şi confort în hainele sale într-un atelier în care iau naştere piese vestimentare one size şi obiecte din ceramică. Tânăra a pornit astfel proiectul creativ Ocru Studio. Ponchoul „teddy bear” este astăzi produsul vedetă al brandului şi costă 360 de lei. Cum a ajuns la acest preţ, dar şi la preţurile celorlalte produse din portofoliu? „În general, lucrez în serii de câte zece produse şi cronometrez, de la bun început, partea de lucru – croirea, research-ul, realizarea efectivă, la care se adaugă materialele. Uneori merg cu anumite produse şi la croitori şi văd care este preţul pe care îl cer. După toate aceste calcule, plus ceea ce ţine de atelier, contabilitate şi alte cheltuieli, încerc să stabilesc un preţ cât mai corect atât pentru mine, cât şi pentru client, astfel încât atelierul să poată exista în continuare şi să producă idei noi”, a explicat Carina Bălan, fondatoarea atelierului de creaţie Ocru Studio. În spatele fiecărui produs creativ nu stă doar talentul, ci şi o matematică mai puţin vizibilă: materiale, costuri de producţie, taxe, energie, timp, încercări, greşeli şi multă răbdare. Pentru mulţi tineri antreprenori din domeniul creativ, cea mai mare provocare nu este să creeze, ci să îşi asume valoarea propriei munci. Nesiguranţa de la început, comparaţiile cu alţii sau teama că „e prea mult” pot duce uşor la subevaluare. Dar un preţ prea mic nu înseamnă accesibilitate, ci, de multe ori, epuizare şi un business greu de susţinut pe termen lung.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Tweet

Urmărește

Print
Mail

Caută doar în titlu

Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici