REI Grup, unul dintre cele mai mari grupuri de companii specializate în atragerea de fonduri europene şi ajutoare de stat din România, va deschide primul birou de profil din Republica Moldova. Grupul are în prezent peste 80 de consultanţi, în peste 12 oraşe, şi a atras finanţări nerambursabile pentru mai mult de 2.500 de companii şi autorităţi locale, în proiecte de investiţii ce depăşesc 1 miliard de euro.
„Am decis să ne extindem prezenţa şi în Republica Moldova, cu expertiza acumulată în cei peste 15 ani de activitate în consultanţă de afaceri şi atragere de fonduri nerambursabile. După discuţiile purtate în vizita la Chişinău, cu specialişti din sectoare cheie ale Guvernului, am ajuns la concluzia că trebuie sprijinită direcţia vecinilor noştri spre calea europeană, iar oportunităţile pe care le vedem la orizont ne fac să fim optimişti. Un birou REI la Chişinău ne va ajuta să înţelegem mult mai bine dorinţele şi nevoile companiilor şi autorităţilor publice de aici”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI Grup. Recent şi Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR), organizaţie patronală cu peste 1.250 de membri, a deschis o filială la Chişinău. REI este membru în UNPR din 2023. Demersurile REI au început din a doua jumătate a anului trecut, iar din luna ianuarie au demarat şi formalităţile de înregistrare a societăţii comerciale, precum şi cooptarea de noi colegi şi experţi în atragerea de finanţări nerambursabile. O delegaţie formată din 10 companii din România, specializate în domeniul consultanţei, software, logistică, formare profesională şi altele, a participat în luna ianuarie la întâlniri cu miniştri si secretari de stat din Republica Moldova, pentru a stabili cadrul de colaborare din perioada următoare. Decizia vine şi ca urmare a faptului că Republica Moldova a primit în anul 2022 statutul de ţară candidată la aderarea la UE, negocierile fiind deschise, un termen estimat de aderare fiind orizontul anului 2030. Autorităţile de la Chişinău, cu sprijinul României,, al Parlamentului European şi al celorlalte state membre, au pregătit miliarde de euro sprijin pentru investiţii şi dezvoltare. Potrivit REI Group, regimul fiscal de la Chişinău este mai competitiv decât cel din România, ceea ce poate creşte atractivitatea companiilor din Europa, dar mai ales a celor româneşti spre noi oportunităţi de dezvoltare peste Prut. Astfel, impozitul pe profit pentru persoanele juridice este de 12% şi tot de 12% pentru persoanele fizice. În cazul persoanelor juridice, această taxă poate fi mai mică dacă avem în vedere un fermier – 7%, un rezident al Zonei Economice Libere – 6% sau un rezident al Portului Internaţional Giurgiuleşti – 3%. Până la un anumit plafon de cifră de afaceri şi fără a fi plătitor de TVA se poate aplica un impozit de 4% din venituri, în loc de 12% pe profit. Companiile rezidente în Moldova IT Park pot plăti un impozit unic de 7% din venituri, care înlocuieşte majoritatea impozitelor clasice (profit, contribuţii sociale etc.), ceea ce face ca domeniul IT să fie unul extrem de ofertant şi în acelaşi timp competitiv altor ţări europene, inclusiv României. Taxa pe valoare adăugată (TVA) este de 20%, însă poate fi şi de 8% sau chiar de 0% pentru anumite bunuri/servicii (de exemplu - exportul poate fi taxat cu 0%). În 2026, pragul de înregistrare obligatorie a cotei de TVA este de 1,5 milioane MDL (circa 380.000 RON) cifră de afaceri în 12 luni. Printre cele mai importante programe de finanţare identificate de REI Grup se numără:Sprijin pentru companiile mari care investesc minimum 10 mil. EUR în Republica Moldova Companiile mari, care vizează investiţii de minimum 10 milioane euro în Republica Moldova, trebuie să depună o scrisoare de intenţie (Call For Expressions Of Interest – EFSD/+Investiţii UE/SEE în Republica Moldova) până cel târziu în luna martie. Finanţarea este asigurată prin EFSD+ – European Fund for Sustainable Development Plus şi nu constă în granturi nerambursabile clasice, ci în instrumente financiare precum: garanţii pentru credite, equity şi quasi-equity, facilitarea accesului la cofinanţare prin instituţii financiare internaţionale.
/* (c)AdOcean 2003-2025, businessmex_ro.zf.ro.Desktop All Site.inread */
(function t(){ 2!=_aoState ? setTimeout(t,5) : ado.slave("adoceanroueerkxgpoo",{myMaster:"os.1jLdljbTK44U1xFiXXNRzHbXCPkdmUkk4OZdtPkv.V7"}) }());
Bugetul este alocat la nivel de portofoliu EFSD+, fără plafon fix per apel. Domenii eligibile de investiţii: agricultură, agri-food şi dezvoltare rurală; sănătate şi ştiinţe ale vieţii; energie şi tranziţie verde; infrastructură şi conectivitate; IT, digitalizare şi cercetare aplicată; producţie avansată şi industrializare. Beneficiari eligibili: companii înregistrate în state membre UE, SEE sau Republica Moldova; investitori individuali, consorţii sau parteneriate; companii care pot demonstra capacitate financiară şi experienţă relevantă. Condiţii-cheie: valoarea minimă a proiectului: 10 milioane euro; contribuţie proprie minimă: 15%; proiectele sub prag pot fi depuse doar prin consorţii sau parteneriate strategice. Procesul de evaluare este competitiv, în două etape, cu depunere prin platforma EU Survey, iar finanţarea este condiţionată de evaluarea financiară şi de risc.Schema de ajutor de stat regional – 100 mil. EUR pentru industriile prelucrătoare O alta sursă de finanţare importantă este reprezentată de schema de ajutor de stat regional pentru investiţii, ce are la bază un sprijin financiar de 100 milioane de euro Este una dintre măsurile unde întreprinderile din industria prelucrătoare ce realizează investiţii în Republica Moldova pot primi fonduri sub formă de scutiri parţiale de la plata impozitului pe venit - 75% sau sume sub formă de grant - 25%, fără a depăşi 60% din valoarea investiţiei, în total. Valoarea estimată totală a ajutorului de stat acordat în baza Schemei (bugetul Schemei) este de aproximativ 100 milioane de euro, iar un aplicant nu poate obţine mai mult de 10 milioane lei moldovenesti. Conform estimărilor REI Grup, aproximativ 200 de întreprinderi ar urma să beneficieze de ajutor de stat în baza Schemei. Printre sectoarele de activitate pentru care se acordă ajutoare de stat se numără industria alimentară, morărit, fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea şi finisarea pieilor, prelucrarea lemnului, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor farmaceutice de baza şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice si optice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, fabricarea de mobilă şi multe altele.Sprijinirea locurilor de muncă, educaţie, incluziune socială, prin Fondul Social European Plus (FSE+) Totodată, din anul 2024, Republica Moldova a devenit ţară asociată Fondului Social European Plus (FSE+) şi va participa la componenta de Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (EaSI), permiţând organizaţiilor moldoveneşti să acceseze fonduri şi să colaboreze la proiecte europene. FSE+ (Fondul Social European Plus) este un amplu program al UE pentru investiţii în oameni, sprijinirea locurilor de muncă, educaţie, incluziune socială. EaSI (Employment and Social Innovation - Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială): O componentă specifică a FSE+ la care Moldova a aderat. Republica Moldova va mai primi fonduri nerambursabile din partea României, dar şi a altor ţări membre UE, dar şi din partea Parlamentului European. Autorităţile de Chişinău anunţau în primăvara anului trecut că Republica Moldova va primi în total peste 500 de milioane de euro sub formă de granturi şi alte 1,5 miliarde de euro - ca împrumuturi cu dobândă redusă pentru proiecte de dezvoltare. Mecanismul de Reformă şi Creştere pentru Moldova este un instrument de finanţare a dezvoltării economice din ţara vecină. Planul prevede sprijin pentru circa 25.000 de întreprinderi, finanţarea unor proiecte importante de infrastructură, precum şoseaua de centură a Chişinăului sau poduri peste Prut, respectiv interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea şi construirea unor linii electrice.
Informatie preluata din publicatia Ziarul Financiar - citeste integral articolul - click aici
Web Design by Dow Media | Gazduire Web by SpeedHost.ro